Acord istoric. După trei decenii de conflict, Armenia şi Azerbaidjanul au convenit să facă pace

Armenia şi Azerbaidjan transmit că au convenit asupra termenilor unui acord de pace istoric, după mai mult de trei decenii de conflict dur, informează OC Media.

Ministrul azer de Externe, Jeyhun Bayramov, a spus joi jurnaliştilor că negocierile privind textul acordului au fost finalizate.

Ministerul de Externe al Armeniei a confirmat ulterior că a fost de acord cu cele mai recente propuneri ale Azerbaidjanului şi că acordul „privind stabilirea păcii şi a relaţiilor interstatale între Republica Armenia şi Republica Azerbaidjan” este gata să fie semnat.

În cazul în care acordul ar fi semnat şi respectat, s-ar putea pune capăt unui conflict care a cuprins două războaie majore, nenumărate ciocniri şi s-a soldat cu mii de morţi de ambele părţi.

Joi seara, prim-ministrul armean Nikol Paşinian a declarat că acordul este un compromis, adăugând că aceste compromisuri sunt necesare pentru orice astfel de acord de pace.

Termenii acordului nu au fost încă făcuţi public.

Cu toate acestea, Bayramov a declarat că modificările la constituţia Armeniei, cerute de mult timp de Baku, vor avea loc „în faza următoare”. Oficialii azeri au insistat, de asemenea, ca Grupul de la Minsk al OSCE să fie dizolvat. Grupul de la Minsk, condus de copreşedinţii Franţa, Rusia şi Statele Unite, a fost principalul loc de desfăşurare a negocierilor dintre Armenia şi Azerbaidjan înainte de al doilea război din Nagorno-Karabah din 2020.

Un oficial occidental anonim care cunoştea subiectul a declarat că acordul a inclus concesii majore din partea Armeniei, inclusiv îndepărtarea observatorilor UE de la graniţă şi renunţarea la procese în locuri internaţionale.

Oficialul susţine că acordul a omis alte puncte sensibile, inclusiv modificări ale Constituţiei Armeniei. Aceştia au mai afirmat că nu a fost inclusă nici problema enclavelor din Armenia şi Azerbaidjan care au fost ocupate de cealaltă parte de la căderea Uniunii Sovietice.

De asemenea, se pare că nu este inclusă cererea Azerbaidjanului privind un coridor prin Armenia care să lege Azerbaidjanul de exclava sa Nakhchivan.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Azerbaidjanului a refuzat să comenteze termenii acordului.

Aceasta a venit la o zi după ce ministrul de Externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan, a sugerat că un acord este aproape.

"În viitorul apropiat vom avea ocazia să discutăm această abordare cu partea azeră şi, în general, toate aspectele legate de semnarea, acordul şi ratificarea acestui acord", a declarat el.

Mirzoyan a spus că abordarea Armeniei în răspunsul său "corespunde provocărilor actuale ale Armeniei, agendei noastre de pace, disponibilităţii noastre de a stabili pacea cu Azerbaidjanul şi intereselor Republicii Armenia".

El a remarcat, de asemenea, că, printre altele, Armenia şi Azerbaidjanul discută despre „excluderea forţelor terţe” de la frontiera interstatală dintre Armenia şi Azerbaidjan şi despre „renunţarea la dispute, pretenţii şi plângeri reciproce în cadrul platformelor juridice internaţionale”.

"Dacă sunt convenite, semnate şi intrate în vigoare, aceste puncte, precum şi toate celelalte puncte, sunt supuse punerii în aplicare obligatorii", a declarat Mirzoyan miercuri.

Anunţul de joi a părut să ia prin surprindere oficialii armeni. În declaraţia lor de joi, Ministerul de Externe a transmis că au propus să facă o declaraţie comună privind acordul, adăugând că "Baku oficial a preferat să facă o declaraţie unilaterală".