Retrospectiva Epoch Times 2012: Sălile tribunalelor, arena sportivilor
alte articole
Mai mult ca oricând, anul 2012 a fost unul în care sportul a “jucat” prin sălile tribunalelor. Fotbalul, mai ales, a făcut “coadă“ cu cazurile sale, iar pe finalul anului am avut parte de o mulţime de surprize, condamnarea mai multor personaje cunoscute din lumea balonului rotund stârnind un val de mirare.
De departe, procesul anului a fost cel referitor la «dosarul transferurilor». Să începem cu… sfârşitul, reamintindu-vă deciza instanţei: managerul general al FC Steaua, Mihai Stoica, a fost condamnat la patru ani de închisoare şi trei ani interzicere a unor drepturi, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, preşedintele clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, a fost condamnat la trei ani de închisoare şi trei ani interzicere a unor drepturi, decizie cu suspendare timp de cinci ani, fostul acţionar al FC Dinamo, Cristian Borcea, a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare şi şase ani interzicere a unor drepturi, fostul impresar Ioan Becali a fost condamnat la opt ani de închisoare cu executare, acţionarul majoritar al FC Rapid, George Copos, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, fostul acţionar al cluburilor Dinamo şi Universitatea Craiova, Gigi Neţoiu, a fost condamnat la trei ani de închisoare şi doi ani de interzicere a unor drepturi, decizie cu suspendare pentru o perioadă probatorie de cinci ani, fostul component al echipei naţionale, Gheorghe Popescu, a fost condamnat la trei ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi timp de doi ani, pentru înşelăciune, decizie cu suspendare, impresarul Victor Becali a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare şi interzicerea unor drepturi pentru şapte ani, pentru înşelăciune.
Nu vom mai repeta aici întregul probatoriu, căci ETR a tratat pe larg acest caz şi a realizat un serial cu matrapazlâcurile din fotbalul autohton. Pe scurt, toţi cei implicaţi au făcut parte dintr-o reţea care se ocupa cu transferul fotbaliştilor români de valoare în străinătate. Toate bune şi frumoase, numai că banii nu ajungeau în buzunarul clubului, aşa cum ar fi trebuit, ci în cel al impresarilor, preşedinţilor, intermediarilor ş.a.m.d.
Mecanismul fraudei era simplu: un avocat olandez implicat în acest caz primea, prin intermediul unor firme diferite, cesionarea gratuită a drepturilor federative de transfer ale jucătorilor sau măcar un procent din valoarea fotbalistului. El vindea jucătorii mai departe unor cluburi, iar din suma primită, o parte (mică) intra în conturile cluburilor din România, iar cealaltă parte în buzunarele intermediarilor, de cele mai multe ori conducătorii grupărilor implicate. Avocatul olandez primea 2% din suma tranzacţiei, deşi nu depunea aproape nici un efort, căci transferurile erau realizate de impresarii Ioan şi Victor Becali sau chiar de conducătorii de club, firmele avocatului olandez nefăcând altceva decât să „jongleze” cu banii intraţi în conturile sale şi să îi trimită spre conturile conducătorilor români.
Avocatul olandez a fost implicat în transferul fotbaliştilor Ionel Ganea de la Gloria Bistriţa la VfB Stuttgart (prin firma Phoenix BV, suma scoasă, practic, din bugetul cluburilor fiind de 1,4 milioane dolari), Paul Codrea de la Dinamo la Genoa (tot prin Phoenix BV, suma ajunsă în buzunarul acţionarilor fiind de 2,63 milioane de dolari), Florin Cernat de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev (aceeaşi Phoenix BV, suma intrată în alte buzunare fiind de 500.000 de dolari), Bogdan Mara de la Dinamo la Alaves (o altă firmă a avocatului, Bedrijskundig Adviesbureau AL Van Duivenboden BV, suma în cauză fiind de 200.000 de dolari), Lucian Sînmărtean de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena (Intermark Internaţional din Rotterdam, suma direcţionată către acţionari fiind de 300.000 euro), Dan Alexa de la Dinamo la Guoan Beijing (firma Pyralis, 403.000 de dolari scoşi, practic, din contabilitatea lui Dinamo), Adrian Mihalcea de la Dinamo la Chunam Dragons (menţionata Bedrijskundig Adviesbureau AL Van Duivenboden BV, banii direcţionaţi către acţionarii dinamovişti fiind în sumă de 350.000 de dolari).
Dacă Johan Versluis este numele avocatului olandez fără de care mecanismul de fraudare a statului de către oficialii fotbalului românesc nu ar fi existat, în străinătate, atunci numele firmei Internaţional Sport Management şi al fraţilor Becali sunt cele fără de care afacerea nu ar fi putut avea loc în România. Foarte profitabilă şi extrem de dispusă la astfel de tranzacţii s-a dovedit a fi fosta firmă a fraţilor Becali, Internaţional Sport Management (ISM). Ca de obicei, şi în acest caz mecanismul era simplu şi a fost ilustrat cel mai bine de transferul lui Nicolae Miţea la Ajax Amsterdam. Astfel, Cristian Borcea a semnat în numele clubului Dinamo acordul de transfer pentru fotbalistul Miţea fără să aibă pretenţii financiare, deşi jucătorul era, la acea vreme, extrem de apreciat atât pe plan intern, cât şi internaţional. În realitate, însă, conform actelor venite din Olanda, Ajax Amsterdam a plătit 800.000 de dolari în contul firmei Internaţional Sport Management, unde administratori erau fraţii Ioan şi Victor Becali, cei care primiseră gratis un jucător de echipa naţională. Cazul Miţea nu este singular, ISM cumpărând mai mulţi jucători la preţuri de nimic – sau chiar gratis – pentru a-i vinde apoi pe sute sau chiar milioane de dolari sau euro. Iar banii intrau în contul ISM, nu al cluburilor, de unde erau redirecţionaţi (şi) către cei care îşi dăduseră acordul ca fotbaliştii să plece gratis de la cluburile lor.
Toţi cei condamnaţi în dosarul transferurilor se declară nevinovaţi şi, mai mult, se consideră victime ale sistemului. ”Nu pot fi condamnat pe probabil, în rechizitoriu există aproximări şi probabilităţi. Rapid nu a reclamat că n-a primit banii”, spune impresarul Victor Becali vorbind despre transferul lui Florin Bratu din Giuleşti la Galatasaray, transfer de pe urma căruia feroviarii s-au ales cu doar 100.000 de euro dintr-un total (raportat de turci) de circa 2,8 milioane de euro! ”Mă consider total nevinovat, sunt îngrijorat de ceea ce se întâmplă în România”, a spus şi Cristi Borcea, aflat acum în SUA, care s-a justificat afirmând că el a făcut doar ceea ce l-a delegat Consiliul de Administraţie să facă. Gigi Neţoiu a spus că ”sentinţele s-au dat la comandă”, iar Borcea a adăugat că ”unele comentarii sunt de râs, procurorii nu înţeleg fenomenul fotbal!”. ”E o condamnare politică”, a mai spus Neţoiu.
Dinamo Bucureşti a fost clubul care a avut cel mai mult de suferit de pe urma tranzacţiilor ilegale, gruparea din Ştefan cel Mare fiind prejudiciată cu 5.844.690 de dolari. Urmează Rapid Bucureşti cu 2.250.000 de dolari, Gloria Bistriţa cu 1.695.000 de dolari şi Oţelul Galaţi cu 550.000 de dolari. De asemenea, şi Federaţia Română de Fotbal a fost prejudiciată prin nedeclararea sumelor reale, deoarece cluburile ar fi trebuit atunci să plătească o taxă de 4% din valoarea transferurilor. Potrivit anchetatorilor, în contul FRF nu au mai ajuns 532.000 de dolari şi 28.800 de euro. Tot potrivit rechizitoriului, învinuiţii din dosarul transferurilor frauduloase din fotbal au prejudiciat statul cu peste un milion de euro, prin neplata taxelor.
Ioan Becali, Victor Becali, Gică Popescu, George Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Jean Pădureanu şi Gigi Neţoiu, adică cei opt condamnaţi din dosarul transferurilor, au depus apel şi aşteaptă acum verdictul final. Prima instanţă i-a achitat, a doua i-a condamnat, iar ultima va pune decizia finală. Mulţi anticipează deja verdictul considerând că cei opt vor fi achitaţi sau în cel mai rău caz pentru ei, vor fi condamnaţi cu suspendare şi puşi să plătească sumele cu care au păgubit bugetul de stat şi pe cel al cluburilor.
Dosarul transferurilor nu este singurul care a pus pe jar lumea fotbalului. De câteva săptămâni, procurorii anchetează modul în care Universitatea Cluj a pierdut mai bine de o echipă (15 jucători), toţi fotbaliştii fiind transferaţi fără sumă de transfer la Petrolul Ploieşti. Procurorii care se ocupă de caz spun că Universitatea Cluj ar fi fost prejudiciată cu circa 11 milioane de euro, în timp ce cei de la Petrolul se apără spunând că este normal ca fostul patron al clujenilor (Florian Walter) să ia după el jucătorii care îi aparţineau în momentul în care a decis să preia Petrolul. Walter, acum patron al echipei ploieştene, spune că a luat fotbaliştii în contul unor datorii pe care Universitatea le avea către el, numai că procurorii sunt de altă părere… Cazul nu a ajuns încă în instanţă dar, cu siguranţă, primele săptămâni ale anului 2013 vor consemna unele noutăţi!