Retrospectivă Epoch Times 2012: Folclorul e viu

Folclorul românesc este de departe cel mai bogat din Europa, existând mii de culegeri de doine, balade, basme, proverbe şi altele. Din toate acestea, unele mai circulă şi astăzi, nu numai la oraşe, ci şi la sate. Printr-un miracol, folclorul nostru a reuşit să se păstreze şi în comunism, în pofida cenzurii.

Dacă privim bine manifestările culturale, cele folclorice sunt cele mai bogate şi mai diverse, şi la oraş, dar mai ales la ţară, în cele mai depărtate şi neştiute colţuri. Am ales ca exemplu, în acest sens, judeţul Botoşani, străveche vatră de cultură populară, din care s-a inspirat însuşi poetul nostru naţional, Mihai Eminescu.

Astfel, în municipiul Botoşani, de sărbătoarea Sângeorgiului, la 23 aprilie, are loc, în fiecare an Târgul Meşterilor Populari, iar în preajma Crăciunului – Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă. La 29 iunie, în comuna Tudora, e organizat un festival folcloric. În comuna Vorona, în luna mai are loc serbarea ”Moştenire din bătrâni”, iar la 8 septembrie, de Sânta Mărie Mică, în aceeaşi vatră, au loc ”Serbările Pădurii”.

La 15 august, de Sânta Mărie Mare, în oraşul Flămânzi se petrece sub titlul ”Hora de la Flămânzi”, iar la Stăuceni se desfăşoară festivalul ”Hora satului”. Tot în august, la Bucecea, se cântă sub titlul ”Satule, mândră grădină”, iar la sfârşitul acestei luni, are loc serbarea câmpenească intitulată Festivalul Harbuzului. Acestea nu sunt toate manifestările folclorice ale judeţului Botoşani, acolo ţinându-se cu străşnicie şi sărbătorile din calendarul străbun.

Între 11 şi 13 mai, la poalele Tâmpei, tinerii sunt îmbiaţi să participe la Festivalul Naţional de Folclor ”Flori de Mai”, organizat de Casa de Cultură a Studenţilor din Braşov, având drept scop afirmarea şi stimularea potenţialului artistic studenţesc în domeniul folcloric. Între 20 şi 23 aprilie, la Dâmbu, judeţul Prahova, are loc Festivalul Tradiţional ”Hai la Joc!”.

În lunile iunie şi august, în depresiunea ”Între Rîmnice”, aflată la hotarul judeţelor Vrancea şi Buzău, se ţin în fiecare an serbări populare ale sătenilor ce locuiesc în depresiunea respectivă. Între 2 şi iulie, la Băile Herculane, anul acesta s-a desfăşurat a 42-a ediţie a Festivalului de Folclor ”Hercules”.

La sfârşitul lunii septembrie, la Baia Mare, are loc Serbarea Castanelor, iar la mijlocul lunii octombrie, la Negreni, judeţul Cluj, se ţine Târgul Tradiţional de Toamnă. Între 28 şi 30 august, la Palatul Copiilor din Iaşi, se desfăşoară Festivalul Internaţional de Folclor ”Catalina”, adresat copiilor şi tineretului.

Tocmai graţie bogăţiei folclorului nostru, România este gazda multor festivaluri internaţionale în acest domeniu. Astfel, în Parcul Cişmigiu, din Bucureşti, a devenit deja o tradiţie, ca, spre sfârşitul lunii iunie, să se desfăşoare Festivalul Internaţional de Folclor ”Muzici şi Tradiţii”. Între 1 şi 5 august, la Sibiu, se ţine Festivalul Internaţional de Folclor ”Cântecele Munţilor”. Tot la Sibiu, la începutul lui septembrie, se ţine Târgul Olarilor.

Între 4 şi 9 august, are loc Festivalul Internaţional de Folclor ”Ceahlăul”, organizat de Centrul de Cultură şi Arte ”Carmen Saeculare” din judeţul Neamţ. Anul acesta, între 14 şi 16 decembrie, Muzeul Naţional al Ţăranului Român a organizat Festivalul Cozonacilor.

Foarte multe manifestări culturale tradiţionale organizează şi Muzeul Naţional al Satului ”Dimitrie Guşti”, din Bucureşti; acum câteva zile, a avut loc acolo cunoscutul Festival de Datini şi Obiceiuri de Iarnă ”Florile dalbe”. La urma urmelor, folclorul este cea mai curată oglindă a spiritualităţii româneşti.