Cercetător de la Harvard University, condamnat, îşi reconstruieşte laboratorul de interfeţe creier-computer în China

Un om de ştiinţă american condamnat pentru că a minţit autorităţile americane cu privire la plăţi primite din China în perioada în care lucra la Harvard University şi-a reconstruit laboratorul de cercetare în Shenzhen pentru a dezvolta o tehnologie pe care guvernul chinez a identificat-o drept prioritate naţională: integrarea electronicii în creierul uman.

Charles Lieber, în vârstă de 67 de ani, este unul dintre cei mai importanţi cercetători din lume în domeniul interfeţelor creier-computer. Tehnologia a demonstrat potenţial în tratarea unor afecţiuni precum ALS şi în restabilirea mişcării la pacienţii paralizaţi. Dar are şi potenţiale aplicaţii militare: oameni de ştiinţă din cadrul Armatei Populare de Eliberare a Chinei au investigat interfeţele cerebrale ca metodă de a crea super-soldaţi prin creşterea agilităţii mentale şi a conştientizării situaţionale, potrivit Departamentului Apărării al SUA.

Lieber a fost găsit vinovat de către un juriu şi condamnat în decembrie 2021 pentru declaraţii false făcute anchetatorilor federali privind legăturile sale cu un program chinez de stat pentru recrutarea de talente din străinătate, precum şi pentru infracţiuni fiscale legate de plăţile primite de la o universitate chineză, scrie Reuters.

El a executat două zile de închisoare şi şase luni în arest la domiciliu, a fost amendat cu 50.000 de dolari şi obligat să plătească 33.600 de dolari despăgubiri către Serviciul Fiscal Intern. În timpul procesului, apărarea sa a susţinut că suferea de un limfom incurabil, aflat în remisie, şi că lupta pentru viaţa sa.

La trei ani după condamnare, Lieber conduce în prezent i-BRAIN, sau Institutul pentru Cercetarea Creierului, InterfeţeAvansate şi Neurotehnologii, finanţat de statul chinez, având acces la echipamente dedicate de nanofabricaţie şi infrastructură pentru cercetare pe primate, indisponibile pentru el la Harvard.

Laboratorul face parte din Academia Medicală de Cercetare şi Translaţie din Shenzhen, sau SMART.

„Am ajuns pe 28 aprilie 2025 cu un vis şi nu cu mult mai mult, poate doar câteva genţi cu haine. Personal, obiectivele mele sunt să fac din Shenzhen un lider mondial.”, a spus Lieber despre mutarea sa în China, la o conferinţă a guvernului din Shenzhen în decembrie.

Lieber, prin intermediul unui asistent, a refuzat o solicitare de interviu, invocând „angajamente curente”. Nu a răspuns nici întrebărilor scrise adresate de Reuters.

SMART l-a numit pe Lieber investigator anul trecut, potrivit unei postări pe site-ul i-BRAIN din 1 mai 2025. Această informaţie a fost relatată de unele instituţii media. În aceeaşi zi, i-BRAIN a anunţat că Lieber a fost numit şi director fondator – o informaţie care nu a fost relatată la momentul respectiv.

Această relatare este cea mai cuprinzătoare prezentare a activităţilor lui Lieber de la mutarea sa în China. Laboratorul său are acces la facilităţi dedicate cercetării pe primate şi la echipamente pentru producerea de cipuri; acesta face parte dintr-un ecosistem extins de instituţii susţinute de stat, finanţate cu miliarde de dolari, şi este găzduit într-o instituţie care atrage înapoi talente ştiinţifice de top din Statele Unite.

În 2011, Lieber a fost desemnat cel mai important chimist al deceniului precedent într-un clasament ştiinţific publicat de Thomson Reuters, compania-mamă a agenţiei Reuters. Thomson Reuters, care în 2016 a vândut divizia ce realiza clasamentele, a refuzat să comenteze.

Unii analişti spun că capacitatea lui Lieber de a-şi reconstrui laboratorul după o condamnare penală federală pentru minciuni privind legăturile cu China arată că măsurile de protecţie ale SUA pentru tehnologiile cu potenţial militar nu au ţinut pasul cu eforturile guvernului chinez de a le obţine. Această îngrijorare este amplificată de strategia de fuziune civil-militară a Beijingului, prin care resursele şi cercetarea civilă sunt împărtăşite cu armata.

„China a transformat împotriva noastră propria noastră deschidere şi propriile noastre eforturi de inovare. Au întors acest lucru împotriva noastră şi profită de el”, a declarat Glenn Gerstell, consilier senior la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale şi fost consilier juridic al Agenţiei Naţionale de Securitate a SUA între 2015 şi 2020.

Ministerul chinez al Ştiinţei şi Tehnologiei şi Ministerul Apărării nu au răspuns întrebărilor privind dezvoltarea interfeţelor creier-computer. Nici SMART şi i-BRAIN nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Cercetare pe primate

Noul rol al lui Lieber pare să îi ofere resurse mai bogate decât cele din Statele Unite.

La Shenzhen, i-BRAIN a instalat în februarie un sistem de litografie în ultraviolet profund produs de compania olandeză ASML. Aceste echipamente imprimă circuitele minuscule esenţiale pentru cipurile de ultimă generaţie. La Harvard, Lieber folosea echipamente comune din cadrul Centrului pentru Sisteme la Scara Nano.

Modelul utilizat de i-BRAIN este cu două generaţii în urma celor restricţionate, dar costă probabil în jur de 2 milioane de dolari.

Pe acelaşi campus, Lieber are acces la Brain Science Infrastructure Shenzhen, un laborator cu 2.000 de cuşti pentru primate şi spaţiu dedicat pentru i-BRAIN. Mulţi cercetători consideră experimentele pe primate esenţiale înaintea testelor pe oameni pentru interfeţe cerebrale invazive.

Cercetători din ţară şi din străinătate sunt recrutaţi pentru studii de electrofiziologie pe maimuţe rhesus, ca modele pentru interfeţele creier-computer umane.

Nu există indicii că Lieber ar fi desfăşurat cercetări pe primate la Harvard. Universitatea a închis centrul său de cercetare pe primate în 2015, pe fondul presiunilor privind bunăstarea animalelor şi al problemelor de finanţare.

Jung Min Lee, cercetător care a colaborat cu Lieber la Harvard, s-a alăturat i-BRAIN ca profesor asociat de cercetare. Harvard nu a răspuns întrebărilor Reuters.

John Donoghue, profesor la Brown University şi neurocercetător, a spus că cercetarea pe primate este „absolut esenţială” pentru aplicarea tehnologiei la oameni, dar se confrunta cu obstacole de reglementare şi finanţare în SUA.

„Cu atâtea dificultăţi legate de cercetarea pe primate aici, faptul că cineva îţi oferă tot acest sprijin, acces la tehnologie, un centru concentrat, o iniţiativă naţională – toate acestea sunt foarte atractive”, a spus el.

Bugetul SMART pentru 2026, finanţat integral de guvernul din Shenzhen, a crescut cu aproape 18%, ajungând la aproximativ 153 de milioane de dolari.

SMART a fost înfiinţată în 2023 sub conducerea preşedintei fondatoare Nieng Yan, biolog structural. Revenirea sa în China după cinci ani la Princeton University a fost prezentată în presă internă ca întoarcerea unei „zeiţe a ştiinţei”.

Alături de SMART se află Shenzhen Bay Laboratory, lansat în 2019 cu un buget de aproximativ 2 miliarde de dolari. Ambele instituţii sunt situate în Guangming Science City, un centru ştiinţific naţional.

Indicatoarele din campus poartă sloganul: „Inovaţi cu Partidul”. Un reporter Reuters nu a primit acces în birourile i-BRAIN.

Lieber se alătură altor cel puţin şase cercetători care s-au mutat la SMART din instituţii americane, toţi fiind însă cercetători chinezi reveniţi acasă.

China a desemnat tehnologia interfeţelor creier-computer drept prioritate naţională de creştere în planul său cincinal din martie 2026. Zheng Shanjie, şeful Comisiei Naţionale de Dezvoltare şi Reformă, a declarat că dezvoltarea acestor tehnologii va echivala cu crearea unui nou sector high-tech în următorii 10 ani.

Agenţia americană DARPA investeşte de asemenea în interfeţe creier-computer pentru aplicaţii în drone şi apărare cibernetică. Proiectele lui Lieber la Harvard au primit peste 8 milioane de dolari din partea Departamentului Apărării.

În cursa pentru Premiul Nobel

Condamnarea lui Lieber din 2021 a fost una dintre puţinele reuşite ale iniţiativei China a Departamentului de Justiţie al SUA, lansată pentru a combate spionajul economic chinez.

În timp ce era încă sub supraveghere, Lieber a obţinut aprobarea instanţei pentru mai multe călătorii în China în 2024.

Apărarea sa a susţinut că suferea de limfom şi era în mare parte izolat acasă. Avocatul său a spus că Lieber a recunoscut că a fost „tânăr şi prost” când s-a implicat în programul Thousand Talents.

La arestarea din 2020, Lieber le-a spus agenţilor FBI că „voia să câştige un Premiu Nobel”.

Unii analişti consideră cazul Lieber un eşec mai amplu al politicii SUA.

„L-am identificat, l-am pedepsit, dar acest lucru nu a schimbat tendinţa generală”, a spus Emily de La Bruyère.

Glenn Gerstell a descris cazul ca exemplu al limitelor instrumentelor legale americane: „Este un om condamnat exact pentru ceea ce doream să fie condamnat şi totuşi, imediat ce a ieşit din arest la domiciliu, a plecat în China.”