Restaurarea frontierelor şi controalelor de capital în Europa

După stabilirea zonei euro, controalele la frontieră au devenit un lucru din trecut, după cum s-a convenit în cadrul Acordului Schengen din 1985.

"Spaţiul Schengen reprezintă un teritoriu în care libera circulaţie a persoanelor este garantată. Statele semnatare ale acordului şi-au anulat toate frontierele interne în schimbul unei frontiere externe unice", în conformitate cu site-ul Europei.

Cooperarea şi coordonarea conform Acordului Schengen a devenit parte a "cadrului juridic al Uniunii Europene (UE) prin Tratatul de la Amsterdam din 1997".

În 1985, controalele de frontieră dintre Franţa, Germania, Belgia, Luxemburg şi Olanda au fost eliminate. Astăzi, aproape toate ţările din zona euro au semnat acordul şi şi-au deschis frontierele, cu excepţia Bulgariei, Ciprului şi României, deoarece acestea încă nu au îndeplinit condiţiile pentru intrarea liberă în alte ţări din zona euro.

Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene afirmă că există o excepţie la tratatul Schengen "în care politicile publice sau securitatea naţională impun că o parte contractantă poate, după consultarea celorlalte părţi contractante, să decidă ca, pentru o perioadă limitată, să efectueze controale naţionale corespunzătoare cu o anumită situaţie, la frontierele interne".

În mai 2011, Danemarca a anunţat că va reintroduce controale la frontierele terestre, la aeroporturi şi în porturi. În conformitate cu Agenda de securitate şi apărare, un grup european de experţi cu sediul la Bruxelles, Comisia Europeană a obiectat, afirmând că tratatul Schengen nu poate fi încălcat. Guvernul nou ales al Danemarcei a renunţat la planurile de control la frontieră în octombrie 2011, potrivit rapoartelor mass-media.

Elita politică a Europei tace chitic

"[Există] două evoluţii-cheie în Europa, despre care nu vorbeşte aproape NIMENI: crearea unor controale la frontieră şi controalele de capital. Elita politică face acest lucru pentru un singur motiv: ei ştiu că JOCUL S-A TERMINAT pentru UE", potrivit unui articol recent de pe site-ul Phoenix Capital Research.

În ceea ce priveşte controalele de capital, articolul sugerează că Banca Centrală Europeană (BCE) nu mai poate oferi bani unora dintre membrii săi aflaţi în datorii, cu excepţia cazului în care imprimă noi bani. Aceasta nu este o sarcină uşoară, deoarece fiecare ţară din zona euro are propriul sistem politic şi propriile obiective.

Problema BCE cu privire la imprimarea mai multor bani este aceea că "se va lovi de un zid puternic de diviziune politică şi ideologică", potrivit unui articol recent de pe site-ul Advisor Perspectives.

Pe 6 iunie, Mario Draghi, preşedintele BCE, a organizat o conferinţă de presă, în timpul căreia a clarificat că BCE nu îşi va modifica metodele şi va continua să menţină neschimbată rata dobânzii. În acelaşi timp, el a sugerat că nu se vor tipări bani în viitorul apropiat.

"Reuniunea BCE – Nu va avea loc nici o tocmeală şi nici o tipărire suplimentară de bani (acum)", a raportat Merk Investments LLC, cu referire la conferinţa de presă a lui Draghi.

Cu toate acestea, imprimarea de bani nu este singura soluţie, din moment ce emiterea de euroobligaţiuni va aduce noi investitori la masa negocierilor, iar riscul va fi distribuit între mai mulţi.

"Liderii europeni, care se reunesc miercuri pentru o cină informală la Bruxelles, vor încerca să rezolve o dispută asupra chestiunii dacă emiterea sau nu de obligaţiuni europene comune ar fi un antidot la criza de încredere în datoriile suverane ale membrilor zonei euro slăbite", a raportat un articol din 15 iunie, de pe site-ul web Nasdaq.

Pentru moment, francezii vor susţine emiterea de euroobligaţiuni, în timp ce Germania se va opune unei astfel de manevre. Germanii consideră că emiterea de euroobligaţiuni ar duce la o răspundere juridică din partea tuturor ţărilor europene, reducând astfel rata dobânzii ţărilor vulnerabile, dar fără ca aceste ţări să dea dovadă de responsabilitate fiscală, prin scăderea datoriilor lor.

În principal germanii sunt îngrijoraţi că aceste naţiuni nu vor respecta principiul austerităţii şi vor continua să cheltuiască banii ca şi cum nu ar exista ziua de mâine.

"Berlin consideră că acest lucru va oferi un stimulent greşit pentru ţările afectate de datorii din zona euro şi va elibera politicienii de presiunea reformării economiilor şi pieţelor lor", sugerează articolul Nasdaq.

Reintroducerea controalelor la frontieră

Numindu-l "un vot de neîncredere în Europa", German Spiegel Online Internaţional a avertizat în luna aprilie că:"propunerea comună a Germaniei şi Franţei de a permite ţărilor din zonă Schengen să reintroducă temporar controalele la frontieră, ca un mijloc de ultimă instanţă, ar putea suna inofensiv. Dar acest lucru ar afecta una dintre cele mai puternice simboluri ale unităţii europene şi poate contribui chiar la colapsul UE".

La mijlocul lunii aprilie, miniştrii de interne din Franţa şi Germania, Claude Guéant si Hans-Peter Friedrich, au depus o petiţie la preşedintele UE pentru modificarea tratatului Schengen, în aşa fel încât să permită semnatarilor Schengen să restabilească controale la frontieră timp de 30 de zile, fără a cere pentru aceasta permisiunea membrilor UE.

"Acceptarea acestei propuneri ar afecta competenţele instituţiilor UE (Comisia Europeană) şi le-ar consolida pe cele ale statelor membre individuale", potrivit unui buletin săptămânal de analiză emis la sfârşitul lunii aprilie de Centrul pentru Studii Estice, un grup european de experţi.

Mass-media europeană sugerează că abordarea problemelor legate de controlul la frontieră nu este doar un gest simbolic al Germaniei şi Franţei, ci o rebeliune liniştită împotriva Comisiei Europene, deoarece Comisia şi-a reafirmat recent dreptul de a se implica în măsurile de control la frontieră.

"Aceasta este o demonstraţie de forţă împotriva Comisiei Europene, care şi-a afirmat recent dreptul de a avea un cuvânt de spus cu privire la aspectele legate de controalele la frontieră", sugerează articolul Spiegel.

Interpretarea problemei controalelor la frontieră şi de capital

Phoenix Capital Research sugerează că "manevra de a crea controale la frontieră este legată de un singur lucru: oprirea persoanelor de a fugi cu banii, atunci când va avea loc un colaps. Elita politică din Europa urmăreşte retragerile bancare din Spania şi Grecia, şi ştie că atunci când Marele Crash va avea loc, retrageri similare vor exista pe întregul teritoriu al UE".

Pentru a susţine afirmaţia de mai sus, grupul a expus o serie de motive, primul sugerând că Banca Naţională a Elveţiei, care este banca centrală a Elveţiei, va pune în aplicare controale de capital la depozitele străine, în cazul în care Grecia va renunţa la moneda euro.

Thomas Jordan, şeful Băncii Naţionale a Elveţiei, a sugerat în timpul unei întâlniri cu mass-media, că banca discută modalităţi de tratare a unui posibil aflux de valute străine în ţară, potrivit Phoenix Capital Research.

Pe lângă problema controlului la frontieră, "Germania a făcut tot posibilul pentru a controla cea mai mare parte a finanţelor din Europa", cerând ca debitorii să ofere rezervele lor de aur şi alte active corporale drept garanţie, a susţinut Phoenix Capital Research.

Germanii au mai multe obiective în minte: Unul este înlăturarea BCE drept creditor major. Un al doilea obiectiv este forţarea planurilor de austeritate în alte naţiuni. În al treilea rând, ţara a stabilit deja un fond de salvare în cazul în care băncile germane nu vor putea scăpa de obligaţiunile suverane ale UE.

Modul în care Germania manevrează situaţia pare a fi un indiciu clar că ţara este foarte conştientă de problemele cu care se confrunta zona euro şi că se va alătura jocului doar dacă toată lumea va respecta regulile sale.

"Posibilitatea unor controale la frontieră în cadrul UE şi a unor controale de capital în paradisul fiscal elveţian ar putea opri afluxul de fonduri? Dacă asta nu vă spune clar că elita politică din UE este speriată de moarte, atunci nimic nu o va face", a indicat Phoenix Capital Research.