Republicii Moldova i se propune un protectorat germano-rus

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel.
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel. (KAY NIETFELD / AFP / GettyImages)

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, va desfăşura miercuri, 22 august, o vizită în Republica Moldova, unde va discuta despre integrarea europeană şi despre reglementarea problemei transnistrene. Potrivit unor politicieni de la Chişinău, Germania caută o variantă de compromis pentru reglementarea conflictului transnistrean, o variantă care să le convină Chişinăului şi Tiraspolului, precum şi Moscovei.

'Vizita lui Merkel nu este una întâmplătoare. Germanii, care ştiu să gândească strategic, privesc în mod pozitiv la construirea relaţiilor în direcţie estică, unde principalul obiectiv este Rusia', afirmă Victor Stepaniuc, fost vicepremier al republicii şi actual preşedinte al Partidului Popular Socialist.

Potrivit lui Stepaniuc, reglementarea transnistreană este analizată în aceeaşi cheie. Merkel 'tatonează terenul' în căutarea unei variante de reglementare de compromis, care ar putea fi 'în cadrul unei structuri federative a Republicii Moldova'. În opinia politicianului, o asemenea structură ar fi avantajoasă pentru Republica Moldova, 'care astăzi este trasă în mod insistent spre România şi, pe viitor, ar putea fi reunificată cu aceasta în mod forţat'. După cum subliniază Stepaniuc, 'reintegrarea pe bază de federalizare i-ar conveni Transnistriei şi ar menţine Republica Moldova în calitate de stat independent'. În acest context, Stepaniuc îşi exprimă regretul că, în 2003, Vladimir Voronin a respins 'planul Kozak', pe care urma să-l semneze cu liderul rus Vladimir Putin.

Astăzi, un plan de federalizare i-ar putea fi propus Chişinăului de germani, iar dacă acest plan va fi pus în aplicare, Republica Moldova reunită (cu Transnistria) se va dovedi, potrivit lui Stepaniuc, 'un protectorat germano-rus', ceea ce ar garanta menţinerea statalităţii sale. În acest caz, Moscova îşi va menţine parţial controlul geopolitic asupra regiunii. Însă, 'împotriva unei asemenea variante se pronunţă România, dar şi SUA care o patronează', subliniază politicianul.

Împotriva federalizării se pronunţă şi actuala putere de la Chişinău, dar şi autorităţile transnistrene, care şi-au anunţat populaţia că nu poartă negocieri în vederea reunificării pe principii federative.

În opinia directorului Institutului de Studii Strategice de la Chişinău, Nicolae Chirtoacă, 'Germania nu-şi va asuma niciodată riscuri politice faţă de Rusia în ceea ce priveşte Transnistria, în cazul în care Chişinăul nu va prezenta el însuşi un concept de reglementare'. Potrivit lui Chirtoacă, Merkel nu vine la Chişinău doar pentru a activa procesul de reglementare transnistreană, ci pentru a discuta numeroase probleme, cum ar fi relaţiile bilaterale, desfăşurarea reformelor şi integrarea europeană a republicii, iar între altele şi problema transnistreană. Chirtoacă este de părere că scrisoarea trimisă Angelei Merkel de Partidul Naţional Liberal, scrisoare care a provocat atâta agitaţie în Transnistria, 'nu merită atenţie, la fel ca inventata problemă a reunirii Republicii Moldova cu România'.

Preşedintele PNL al Republicii Moldova, Vitalia Pavlicenco, i-a trimis cancelarului federal al Germaniei o scrisoare în care o îndeamnă să se implice în problema reunirii republicii cu România. 'Ştim că împărtăşiţi opinia, conform căreia cu ajutorul voinţei politice poate fi găsită o soluţie pentru problema transnistreană. PNL consideră că este necesară voinţă politică şi pentru reunirea celor două state româneşti. Reunirea este un miracol care s-a întâmplat în cazul Germaniei, dar care întârzie în cazul României', se spune în scrisoare, citată de Nezavisimaia Gazeta.

În ajunul vizitei lui Merkel, la Chişinău au fost date publicităţii rezultatele unui sondaj realizat de Centrul Român pentru Studii şi Strategii, în cadrul conferinţei pe tema 'Unirea celor două state germane - model de integrare euro-atlantică pentru Republica Moldova, prin reunirea celor două state româneşti'. Potrivit sondajului, circa 87,25% dintre locuitorii României se pronunţă pentru unirea cu Republica Moldova, iar 84,9% dintre respondenţi consideră teritoriul Basarabiei pământ românesc.

În acelaşi timp, potrivit ultimelor sondaje de opinie desfăşurate în Republica Moldova, unirea cu România este dorită de numai 10,5% dintre cetăţenii republicii, în timp ce 80% ar fi împotrivă, subliniază Nezavisimaia Gazeta.

Vizita Angelei Merkel la Chişinău a fost discutată şi în afara regiunii. 'Cancelarul Germaniei nu-i poate promite prea multe Republicii Moldova, dacă în general îi poate promite ceva', notează corespondentul The New York Times la Chişinău, Judy Dempsey. Potrivit jurnalistei, Rusia a făcut tot posibilul pentru sprijini mişcarea separatistă din regiunea transnistreană. 'Merkel vrea să pună capăt acestui prelungit 'conflict îngheţat', însă fără o colaborare cu preşedintele rus Vladimir Putin, cu care Merkel nu are relaţii foarte bune, este greu de înţeles ce ar putea reuşi ea. Poate doar să atragă investiţii germane, pentru a schimba echilibrul de forţe din Republica Moldova', citează Nezavisimaia Gazeta comentariul lui Dempsey.