Recuperarea prejudiciilor de către ANAF. DNA îl acuză pe Victor Ponta că dezinformează opinia publică

La şedinţa de bilanţ al DNA care a avut loc recent, atât şefa instituţiei, Laura Codruţa Kovesi, cât şi preşedintele Klaus Iohannis s-au plâns de lipsa de performanţă a ANAF care recuperează doar o mică parte a prejudiciilor din dosarele penale. Premierul Victor Ponta a declarat, marţi seară, la România TV, că ideea transmisă de la şedinţa respectivă a fost, de fapt, "o mică păcăleală".

"A fost o mică păcăleală, că nu aţi aflat şi de ce", a declarat Victor Ponta, subliniind că pentru recuperare este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, potrivit Mediafax.

"Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm", a explicat Victor Ponta, adăugând că Guvernul va înfiinţa o agenţie specială în acest domeniu, în subordinea Ministerului Justiţiei.

DNA reacţionează

La scurt timp după afirmaţiile premierului Victor Ponta, instituţia condusă de procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi, a reacţionat prin intermediul unui comunicat de presă:

Premierul Victor Ponta creează o confuzie gravă în opinia publică prin aceea că pune la îndoială datele prezentate la bilanţul DNA, date referitoare la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale, dispuse de instanţe, în dosarele penale deferite justiţiei.

În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituţie aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor) premierul Victor Ponta afirma că "e aşa, o mică păcăleală" faptul că A.N.A.F. nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătoreşti care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor.

Or, în Raportul anual de activitate al DNA, la a cărui prezentare a participat personal şi primul ministru Victor Ponta, la data de 24 februarie 2015, se menţionează următoarele:

"Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310.000.000 euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România într-un an. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri."

Aceste hotărâri judecătoreşti sunt executorii, iar instituţia abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective a prejudiciilor este ANAF. Este adevărat că, în acelaşi Raport se precizează, într-un paragraf distinct, şi că "în 2014 valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul nostru pentru un an". Această sumă se referă la sechestrele aplicate la dosarele trimise în judecată şi reprezintă o valoare independentă de cea aferentă produselor infracţionale, constată prin decizii judecătoreşti rămase definitive, împrejurare pe care orice fost procuror o cunoaşte."

Viziunea experţilor

Potrivit unui raport al Expert Forum, instituţia recuperează un procent infim din pagubele dovedite de DNA, sub 10%, deşi nimeni nu poate şti exact performanţa reală a instituţiei pentru că nu există un sistem transparent care să contabilizeze datele.

"Rata mică a punerii în executare de către ANAF a deciziilor definitive de executare e un motiv de îngrijorare atât pentru reprezentanţi ai sistemului judiciar, cât şi pentru observatori externi. (...) Este urgent să se elimine aceste deficienţe procedurale, pentru că nepunerea în executare a deciziilor de confiscare elimină un element esenţial al deciziilor de condamnare. Este inacceptabil ca prin (in)acţiunea unei instituţii executive să se altereze o decizie definitivă a puterii judecătoreşti", se arată în analiza Expert Forum.

Într-un interviu acordat Hotnews.ro, Laura Ştefan, expert anticorupţie în cadrul EFOR, a explicat motivele pentru eficienţa deplorabilă a instituţiei. În primul rând, aceste executări sunt lăsate în competenţa structurilor locale ale ANAF-ului, iar când este vorba despre cazuri răsunătoare de corupţie în care trebuie să se pună în executare măsura confiscării, acestea sunt oarecum timorate de apropierea de factorul politic la nivel local.

Un alt motiv invocat de Laura Ştefan este faptul că în legislaţia românească nimeni din sistemul judiciar, după pronunţarea hotărârii judecătoreşti de condamnare, nu mai verifică ce se întâmplă mai departe, dacă ea într-adevăr este pusă în executare.

"Într-un fel, sistemul judiciar merge pe bună credinţă. Adică are încredere în puterea executivă că într-adevăr îşi va face treaba. În acest moment, după cum vedem, puterea executivă performează prost", a explicat aceasta.

"Al treilea motiv este că nu există un cont special în care să se ducă doar sumele care provin din confiscări în materie penală, respectiv din recuperarea prejudiciului în materie penală acolo unde victima este statul şi, deci, ANAF-ul trebuie să recupereze prejudiciul. Existenţa unui astfel de cont ar da posibilitatea cunoaşterii în timp real al nivelului de executare a hotărârilor judecătoreşti definitive", a mai adăugat experta.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.