Macroregiunea Dunării şi modelul german pentru competitivitatea IMM-urilor

Cea de-a doua ediţie a Forumului Anual pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării găzduită de Bucureşti urmăreşte să reflecte modul în care strategia ajută statele riverane să facă faţă provocărilor actuale comune (mai puternici împreună), dar şi să influenţeze revitalizarea economiei (mai puternici în lume). Doar germanii au venit însă cu exemple concrete de proiecte realizate, în rest discuţiile au rămas mai mult la nivel teoretic.

La Palatul Parlamentului s-a discutat despre rolul Strategiei Dunării pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, echilibrarea dezvoltării economice cu ecologia şi gestionarea riscurilor de mediu cât şi despre finanţarea proiectelor pentru Strategia Dunării în viitorul cadru de finanţare europeană 2014-2020.

În premieră, la ediţia din acest an, în marja Forumului, Bucureştiul găzduieşte două reuniuni - reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe şi cea a miniştrilor Dezvoltării Regionale din statele SUERD.

Discuţiile şi consultările au vizat cooperarea regională şi importanţa dimensiunii teritoriale în noua politică de coeziune a Uniunii, consolidarea structurilor naţionale de guvernanţă a Strategiei Dunării la nivelul palierelor executiv-sectoriale, coordonarea eforturilor naţionale pentru adaptarea abordării macro-regionale la realitatea unei Europe extinse, precum şi capitalizarea mecanismelor de cooperare transnaţională şi transfrontalieră pentru a susţine statele ne-membre participante la Strategie, în demersurile lor de împlinire a aspiraţiilor de integrare europeană.

"Miniştrii de externe din statele SUERD ar trebui să joace un rol mai important pentru a asigura implicarea politică la nivel înalt în susţinerea proiectelor derulate în cadrul Strategiei. E nevoie de asigurarea accesului la finanţare a noilor proiecte din cadrul SUERD, de o mai bună cooperare între statele membre UE şi cele ne-membre", a afirmat comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, prezent la întâlnire.

La rândul său, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a prezentat, la încheierea reuniunii, Declaraţia comună a miniştrilor de externe din statele dunărene. Documentul consfinţeşte contribuţia Strategiei Dunării la dezvoltarea regiunilor şi comunităţilor dunărene atât din interiorul Uniunii, cât şi din vecinătatea graniţelor sale, coordonarea priorităţilor naţionale de dezvoltare şi promovarea de proiecte comune cu impact macro-regional, întărirea dialogului pentru alinierea surselor de finanţare din fondurile viitorului cadru financiar multianual 2014-2020, implicarea miniştrilor de externe şi a coordonatorilor naţionali în consolidarea palierelor naţionale de guvernanţă a Strategiei prin mobilizarea colegilor din ministerele de resort; precum şi, susţinerea integrării statelor dunărene ne-membre prin programele de cooperare transfrontalieră şi instrumentele de asistenţă ale Uniunii la graniţele sale externe.

“Ministerele de externe trebuie să se coordoneze la nivel politic şi să utilizeze cele mai bune instrumente la nivel naţional pentru a asigura o bună guvernanţă a regiunii Dunării prin implicarea mai activă a statelor ne-membre UE şi pentru a valorifica cooperarea regională“ , a declarat în acest context ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean.

În opinia sa, este nevoie de o coordonare politică a proiectelor făcute în cadrul strategiei Dunării şi fondate pe finanţări europene de la bugetul UE pentru cadrul financiar multianual 2014-2020.

Totodată, şeful diplomaţiei române a subliniat că ”formatele de cooperare regională pot fi mai eficiente dacă vom şti să folosim instrumentele puse la dispoziţie în cadrul proiectelor macro-regionale. Avem nevoie de solidaritate între statele membre UE, dar mai ales de solidaritate cu prietenii noştri din cadrul Parteneriatului Estic, în special cu Republica Moldova, dar şi cu cei din Balcanii de Vest, în eforturile lor de apropiere de UE, făcute inclusiv în cadrul SUERD.”

La rândul său, premierul Victor Ponta a subliniat importanţa materializării Strategiei în proiecte pragmatice, poduri care să lege ţările străbătute de Dunăre, proiecte prin care să pună în aplicare oportunităţile de transport şi de dezvoltare economică. „Având o viziune comună de dezvoltare a regiunii dorim să putem să vorbim în perioada anilor următori despre o regiune a Dunării, o regiune prosperă, o regiune în dezvoltare”, a afirmat şeful executivului român.

Victor Ponta a mai precizat că Guvernul României este absolut hotărât să colaboreze cu toate celelalte guverne care participă la această strategie. „De altfel, peste două săptămâni vom avea o şedinţă comună cu Guvernul Bulgariei şi una din temele principale va fi tocmai cooperarea în ceea ce priveşte Strategia Dunării”, a exemplificat premierul României.

Comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, a arătat şi el că Strategia UE pentru Regiunea Dunării aduce deja rezultate concrete: “Este vorba de 400 de proiecte care au fost deja considerate, prin zonele prioritare şi este vorba de 49 de miliarde de euro. Aceste macroregiuni deja arată că pot să creeze plusvaloare”. Totodată, oficialul european a afirmat că trebuie depuse eforturi în vederea îmbunătăţirii competitivităţii în zonă şi a eficientizării obiectivelor în următoarea etapă de programare financiară.

“Statele membre trebuie să se gândească cum va arăta planul acesta pentru viitoarea generaţie. Am văzut deja exemple bune în acordurile de parteneriat, iar acum trebuie să ne asigurăm că programele operaţionale pentru 2013-2020 vor prelua cu totul această Strategie a Dunării, iar regiunile şi statele din zona Dunării sunt cele care trebuie să se gândească la ce este nevoie pe termen lung. Forumul acesta este o şansă să ne gândim la viitor, să ne implicăm nu numai în plenare, ci şi in ateliere şi in celelalte evenimente organizate pe marginea forumului”, a declarat Johannes Hahn.

Sesiunea de dezbateri intitulată „Mai puternici în lume: Strategia Dunării, un motor de creştere economică, locuri de muncă şi impact global”, a avut ca temă principală dezvoltarea reţelelor de cooperare transnaţională dintre instituţiile care susţin inovarea şi sectorul de afaceri. Îmbunătăţirea coordonării dintre sistemul educaţional şi platformele de cercetare, stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii, a capacităţii instituţionale a organizaţiilor care susţin mediul de afaceri, stimularea cooperării dintre companii, sectorul public şi sectorul de cercetare, sau o mai bună coordonare a fondurilor naţionale şi regionale în vederea stimulării sectorului cercetării sunt doar câteva dintre concluziile exprimate de participanţii la această dezbatere.

Kristian Vigenin, ministrul afacerilor externe din Bulgaria, a vorbit despre necesitatea modernizării infrastructurii portuare în regiune şi despre îmbunătăţirea navigabilităţii pe Dunăre.

La rândul său, Peter Friedrich, ministrul afacerilor europene şi internaţionale din landul Baden-Württemberg (Germania), a arătat că la un an de la primul Forum al Dunării de la Regensburg, ”luna de miere a luat sfârşit şi este nevoie să luăm decizii comune”. Ministrul a reamintit că Landul german este coordonator împreună cu Croaţia al ariei prioritare numărul 8, sprijinirea competitivităţii companiilor. Totodată Friedrich a precizat că creşterea economică din PIB a statelor dunărene a fost în ultimii 10 ani mai mare decât media UE şi a statelor OECD. Şi la capitolul şomaj, regiunea Dunării cu o rată de 8% se găseşte sub media UE de 10%. Totuşi diferenţele între zonele sărace şi cele bogate din macroregiunea Dunării sunt încă mari.

Friedrich a dat exemplul modelului german de centre de transfer tehnologic care creează o legătură între universităţi şi instituţii de cercetare şi piaţă, respectiv IMM-uri. Germania a avut succes cu această abordare bazată pe dezvoltarea de clustere. Baden-Wurtemberg are un buget mare alocat pentru inovare. Jürgen Raizner, preşedintele Centrului de Transfer Est-Vest al Steinbeis, a explicat pentru Epoch Times cum funcţionează acest transfer tehnologic în România. ”Am demarat un proiect pilot prin care înfiinţăm astfel de centre în Slovacia, Serbia şi România. În România sunt implicate patru universităţi din Cluj Napoca, care sunt conectate de noi cu IMM-urile. Miza este să facem aceste întreprinderi competitive, să le aducem expertiza necesară să-şi rezolve problemele pe care le au. Aceste întreprinderi pot obţine expertiza de care au nevoie prin aceste centre de transfer tehnologic”, explică Raizner. Una dintre mize este ca întreprinderile româneşti să devină mai competitive, să nu mai funcţioneze doar pe baza forţei de muncă ieftină. ”Dacă cresc salariile, aceste IMM-uri nu mai sunt competitive. De aceea încercăm să le facem mai productive şi mai eficiente ajutându-le să vină pe piaţă cu propriile produse”, a concluzionat reprezentantul Steinbeis.