Reacţie oficială. DNA explică "prăpădul" pe care vor să-l facă PSD şi ALDE în justiţie

Modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, a atras atenţia miercuri, în cadrul unui comunicat de presă, Direcţia Naţională Anticorupţie, făcând referire la proiectele de ordonanţă de urgenţă ale Guvernului Grindeanu care vizează graţierea unor pedepse, precum şi modificarea Codurilor penale.

"Legislaţia penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoia societăţii de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârşit infracţiuni şi drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate în executarea pedepselor aplicate, însă modificările propuse ar altera acest echilibru", a transmis instituţia condusă de procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi.

La o primă analiză a proiectelor amintite, DNA face următoarele precizări:

Modificarea Codurilor penale

1. În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu

- Se dezincriminează faptele de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 lei. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătură cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate.

De asemenea, prin fracţionarea unor achiziţii publice în mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei împiedică tragerea la răspundere penală pentru un eventual abuz în serviciu. Totodată, faptele săvârşite în materia achiziţiilor directe, al căror prag este de 30.000 euro, ar rămâne în afara răspunderii penale.

- Limitele de pedeapsă se reduc foarte mult: de la 2-7 ani la 6 luni - 3 ani, fără a se preciza care este justificarea acestor modificări.

Pedeapsa scade nejustificat de mult, scăzând în consecinţă şi termenul de prescripţie la 5 ani.

- Sintagma "îndeplineşte un act contrar legii" nu clarifică în niciun fel problemele apărute după decizia Curţii Constituţionale a României nr.405/2016, şi va ridica aceleaşi probleme de interpretare ca şi până acum.

- Se dezincriminează faptele care cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, dacă nu se produce o pagubă materială, fiind plasate astfel în afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase.

Spre exemplu, se dezincriminează în parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizează nepunerea în funcţiune a barocamerei de la unitatea de arşi a unui spital şi în care s-a produs vătămarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratării victimelor dezastrului de la "Colectiv".

- Sintagma "în exercitarea atribuţiilor de serviciu"” e înlocuită cu "în exercitarea serviciului". Această modificare poate constitui o problemă deoarece se poate interpreta că vizează doar fapte săvârşite în timpul programului de lucru.

- Plângerea prealabilă a persoanei vătămate, ca modalitate de declanşare a procesului penal, este total nepotrivită; în felul acesta, multe situaţii care ar trebui investigate ar putea rămâne în afara controlului justiţiei. Dacă autorul faptei este însuşi conducătorul instituţiei, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. În plus, se deschide posibilitatea retragerii plângerii prealabile, cu consecinţele de rigoare.

Plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existenţa faptei – spre exemplu, controalele Curţii de Conturi care vizează activitatea unei instituţii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile.

Aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile şi se aplică inclusiv cauzelor în curs, astfel încât toate dosarele aflate pe rolul instanţelor având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal.

2. În ceea ce priveşte infracţiunea de conflict de interese

- Proiectul nu lămureşte sintagma "raporturi comerciale", cum a decis Curtea Constituţională, ci elimină cu totul societăţile comerciale din textul de lege. Consecinţa este aceea că, un funcţionar va putea acorda nestingherit foloase societăţilor comerciale faţă de care acesta are sau a avut un interes.

Mai mult, Curtea Constituţională remarcase doar lipsa de previzibilitate a dispoziţiilor legale şi nicidecum faptul că nu s-ar justifica incriminarea acestor categorii de fapte.

3. În ceea ce priveşte modificările cu privire la instituţia "denunţătorului"

- modificările propuse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte;

- În nota de fundamentare şi în expunerea de motive nu e indicat nici un argument care să justifice o asemenea modificare.

- În legislaţia română, cauza de nepedepsire a denunţătorului pentru infracţiunile de corupţie e o instituţie tradiţională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936. Întrebarea firească este: ce s-a schimbat între timp? De ce vrea Statul român să renunţe la un instrument care s-a dovedit eficient?

În foarte puţine cauze, denunţătorii anunţă organele de urmărire penală imediat după consumarea infracţiunii, deoarece la acel moment sunt mulţumiţi de folosul primit în schimb.

Din practică, s-a constatat că, denunţurile se înregistrează când apar neînţelegeri între participanţii la infracţiune sau când aceştia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică raţiunea pentru care se doreşte protejarea celor care au luat mită şi garantarea faptului că, după trecerea a 6 luni nu mai pot fi traşi la răspundere.

Graţierea unor pedepse

1. Remarcăm faptul că, între infracţiunile graţiate se regăsesc abuzul în serviciu (sub toate formele sale) şi infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie.

2. În cazul evaziunii fiscale, sunt excluse de la graţiere doar cele mai simple forme de evaziune. Cele cu adevărat grave (art. 9 din L. 241/2005) sunt graţiate în totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de corupţie, pentru că multe persoane cercetate pentru infracţiuni de evaziune fiscală recunosc că banii erau, de fapt, pentru o mită. Dacă aceste persoane ştiu că nu vor mai fi trase la răspundere pentru evaziune fiscală, nu au nici un motiv să denunţe mita.

3. Toate persoanele condamnate care au peste 60 de ani sau un copil mai mic de 5 ani în întreţinere vor fi graţiate pentru jumătate de pedeapsă, indiferent de gravitatea faptei săvârşite (lista infracţiunilor excluse de la graţiere priveşte doar graţierea totală, nu şi graţierea a jumătate din pedeapsă).