Războiul urban din Hong Kong începe cu un marş aniversând începerea protestelor din 2019

Activiştii din Hong Kong au sfidat ordinele autorităţilor şi au organizat marţi o procesiune pentru a aniversa un an de la începutul mişcărilor masive de protest, generate de încercarea de introducere a unei legi care ar fi permis extrădarea suspecţilor în China, pentru a fi deferiţi Justiţiei comuniste.

Oficialii Poliţiei au avertizat că vor „desfăşura forţe adecvate” şi „vor întreprinde acţiuni ferme pentru aplicarea legii, inclusiv arestări”, mai ales dacă manifestanţii blochează traficul sau împiedică accesul în clădirile guvernamentale.

Autorităţile din Hong Kong au adăugat că au văzut postări pe internet „răuvoitoare şi iresponsabile” prin care cer protestatarilor să arunce bombe cu benzină în timpul protestelor de marţi, pentru a „forţa poliţia să folosească gaze lacrimogene”.

Manifestările au început în jurul orei prânzului, marţi. RTHK News a găsit câteva sute de protestatari adunaţi în mall-uri, folosind lanternele de pe telefoanele mobile în chip de torţe şi scandând sloganuri de protest.

Human Rights Watch (HRW) a marcat aniversarea avertizând că autonomia Hong Kong-ului şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor săi sunt supuse erodării din cauza unei legi privind aşa-numita "securitate naţională" pe care China se pregăteşte să o impună, ocolind votul în Parlamentul din Hong Kong. Legea ar permite, printre altele, Securităţii comuniste a Beijing-ului să opereze în oraş.

Joshua Wong, unul dintre cei mai cunoscuţi dizidenţi anti-comunişti din oraş, a declarat că „convingerea fermă că locuitorii oraşului vor avea modalităţi de a rezista şi de a sfida” regimul comunist chinez.

"Mai mult, sper ca lumea să poată sprijini Hong Kong-ul şi să nu-l lase să cadă", a spus el.

Marţi seară, mii de manifestanţi au ieşit în stradă, iar poliţia a blocat drumurile, a folosit spray lacrimogen şi a operat noi arestări.

Câţiva membri proeminenţi ai mişcării pro-democraţie au declarat că acuzaţii noi şi mai grave au fost depuse brusc împotriva lor pentru ocuparea clădirii Parlamentului anul trecut, sugerând că autorităţile încep să reprime dizidenţa pe măsură ce noua lege "de securitate" va intra în vigoare înainte de 1 iulie, un simbol major pentru oraş, fiind ziua în care China a preluat controlul asupra Hong Kong-ului.

Carrie Lam, directorul executiv pro-Beijing de la Hong Kong, care a fost foarte criticată de mişcarea de protest pentru gestionarea crizei politice a insulei, a solicitat tuturor locuitorilor oraşului să se comporte ca nişte cetăţeni „responsabili şi raţionali” ai Chinei.

„Problema imediată este de a demonstra că modelul o ţară, două sisteme funcţionează bine în Hong Kong. Şi pentru a demonstra că oamenii din Hong Kong sunt cetăţeni rezonabili şi sensibili ai Republicii Populare Chineze, că am putea da încredere că vom continua să avem propriul nostru mod de viaţă şi propriul sistem în cadrul sistemului ţării”, a spus Lam.

Lam a părut că încearcă să acrediteze ideea că regimul comunist chinez încă respectă principiul o ţară, două sisteme, pe care s-a angajat să-l păstreze 50 de ani de la preluarea oraşului. Cu toate acestea, tocmai subminarea acestui sistem - prin scurtcircuitarea sistemului de justiţie din Hong Kong - considerat independent - a fost motivul valului de proteste care a zguduit oraşul şase luni în 2019.

Referindu-se la o grevă a studenţilor şi sindicatelor anunţată săptămâna viitoare, Lam a spus că oamenii din Hong Kong nu vor „saluta acţiunea când cea mai mare îngrijorare a acestora este că îşi pierd locul de muncă şi se confruntă cu dificultăţi în viaţa lor zilnică”.

Lam a avertizat că administraţia sa va colabora cu Beijingul pentru a pune în aplicare pe deplin legea aşa-zisei "securităţi naţionale".