Raport al senatorilor francezi: Tranziţia în România e departe de a se fi încheiat

La peste 20 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 şi de la căderea comunismului, România e încă în faza de tranziţie, se arată într-un raport realizat de senatorii francezi Simon Sutour, Michel Billout, Bernadette Bourzai, Jean-Francois Humbert şi Catherine Morin-Desailly.

În raportul intitulat "România şi Bulgaria: tranziţia neterminată", se arată că două generaţii au fost sacrificate deja în timpul dictaturii, iar societatea civilă a fost anesteziată. Procesul de tranziţie a fost îngreunat şi de criza economică care s-a manifestat în ultimii ani, iar situaţia României nu este singulară în UE, francezii amintind că şi bulgarii s-au confruntat cu aceleaşi probleme în adoptarea ireversibilă a statului de drept.

Senatorii francezi menţionează şi raportul Comisiei Europene din luna iulie, despre care spun că este foarte negativ pentru România şi doar puţin mai binevoitor pentru Bulgaria.

Despre tranziţie, ei spun că este departe de a se fi încheiat în România şi avansează lent în Bulgaria. Chiar dacă între România şi Franţa există relaţii foarte bune, cultivate de-a lungul timpului, acest lucru nu trebuie să împiedice luciditatea în analizarea situaţiei reale din ţară, sunt de părere francezii.

Dificultăţi la atragerea de fonduri europene

Raportul mai atrage atenţia asupra faptului că există dificultăţi mari în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene în România. Fondurile structurale şi cele de coeziune sunt destinate stimulării recuperării întârzierii faţă de celelalte state dar, prin amploarea lor, ele pot avea un impact economic important cu condiţia să poată fi accesate şi absorbite rapid de actorii economici, se arată în raport.
Dacă ar fi fost accesate în mod normal, fondurile UE ar fi putut reprezenta în fiecare an 3,8% din PIB.

Francezii menţionează şi greutăţile întâmpinate de autorităţile de la Bucureşti la lansarea unor programe operaţionale din cauza lipsei de experienţă şi a unor capacităţi administrative şi juridice adecvate. În ceea ce priveşte accesarea programelor de acest tip, în ianuarie 2012, procentul era de 15% în România, printre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană.

Absobţia dificilă a fondurilor europene a dus la dificultăţi economice, iar francezii sunt de părere că, în reconstruirea unui stat, totul merge mână în mână: pentru că nu s-a încheiat reforma statului de drept şi mecanismele administrative şi judiciare nu sunt fiabile, fondurile sunt prost absorbite, iar fondurile fiind prost absorbite, nu produc efectele aşteptate.

Probleme cu aderarea la spaţiul Schengen

În raport se detaliază şi problemele pe care le are România la aderarea la spaţiul Schengen. Astfel, sunt amintite câteva dintre acţiunile Guvernului francez precedent care a ezitat să fie de acord cu extinderea spaţiului Schengen şi a formulat o propunere de reformare a unor reglementări aplicabile spaţiului Schengen. Mai este amintită măsura reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne în circumstanţe excepţionale, înfiinţarea unui mecanism de evaluare şi supraveghere destinat controlării modului în care este aplicat aquis-ul Schengen şi instaurarea unei clauze de salvagardare în materie de vize. Toate aceste măsuri au făcut ca autorităţile de la Bucureşti să considere că aliatul lor francez acţionează împotriva intereselor lor.

În finalul raportului, senatorii francezi arată ca, după schimbarea Guvernului de la Paris, poziţia Franţei a evoluat şi se va reveni la vechile alianţe.