R. Moldova deţine un depozit colosal de deşeuri

Cantitatea de deşeuri menajere colectate de pe teritoriul R. Moldova, pe parcursul anului trecut, a constituit peste 303 mii tone, în timp ce, acum zece ani, stocul deşeurilor era de 3,7 milioane de tone. Potrivit statisticilor, fiecare moldovean a produs circa un kilogram de gunoi pe zi în mediul urban şi 0,4 kg în mediul rural. Reziduurile constituie cea mai gravă problemă cu care se confruntă Moldova, dar pentru soluţionarea ei se alocă doar 0,2 % din bugetul statului.

Totuşi, cel mai mare pericol pentru ţara noastră sunt deşeurile chimice, care, deşi constituie mai puţin de unu la sută din toată cantitatea de deşeuri acumulate, întrucât nu sunt gestionate corect, ele prezintă un pericol deosebit pentru mediu, susţin experţii. Aşadar, datele arată că deşeurile periculoase formate constituie circa 510 tone şi cele neutralizate – 110 tone. Mai mult, pe parcursul anului trecut, în ţară au fost importate 3.450 tone de produse chimice pentru protecţia plantelor, dintre care s-au utilizat doar 2.432 tone.

De asemenea, raportul IES informează că majoritatea depozitelor sunt supraîncărcate şi nesupravegheate de persoane responsabile. Din această cauză, o parte din deşeuri se depozitează în afara perimetrelor, extinzând suprafaţa depozitului.

Dacă în statele dezvoltate există şi industrie de reciclare a deşeurilor, ceea ce menţine starea ecologică a mediului, Republica Moldova pe de altă parte se confruntă cu mii de tone de deşeuri care sunt depozitate în localităţi, emanând un miros neplăcut pentru locatari.

„În R. Moldova nu există cuptoare pentru arderea deşeurilor chimice şi medicale, iar acestea sunt răspândite azi pe toate malurile de râu”, conchide Dumitru Osipov, şeful Secţiei sinteze informaţionale a Ministerului Mediului. El remarcă faptul că Uniunea valorificatorilor de deşeuri din R. Moldova a elaborat un program naţional de procesare a resturilor menajere şi nemenajere în scop de reintegrare tehnologică sau de producere a energiei din resurse regenerabile. Astfel, din contul deşeurilor ar putea fi acoperită o proporţie de circa 15% din consumul energetic al R. Moldova.

Referindu-se în ansamblu la starea mediului, Dumitru Osipov declară următoarele: „Noi parcă am dori să fim exilaţi de pe teritoriul acesta. Deşi avem legi care obligă la păstrarea curăţeniei, lumea noastră nu le respectă, dar nici autorităţile nu se prea grăbesc să o facă”.

Astfel, pentru a fi lichidate deşeurile din Nisporeni, autorităţile propun o soluţie europeană: deşeurile vor fi colectate pe un poligon nou, care, până la sfârşitul lunii, urmează să fie dat în exploatare. Potrivit autorităţilor locale, platforma de gunoi va fi suficient de mare ca acolo să poată fi aduse şi deşeurile din localităţile vecine, şi chiar din unele sate din raioanele Străşeni şi Călăraşi.

Autorităţile locale spun că noul poligon va corespunde standardelor internaţionale de protecţie a mediului.

"Membrana respectivă este o peliculă cu o grosime de peste 2 milimetri ce ar împiedica pătrunderea apelor care se acumulează de la ploi şi ninsori, să nu pătrundă în straturile subterane", a declarat primarul de Nisporeni, Ion Gangan.

Agenţia Naţională de Dezvoltare Centru a alocat 13 milioane de lei pentru construcţia poligonului de deşeuri de la Nisporeni. Din aceşti bani au fost cumpărate şi peste 30 de tomberoane şi două autospeciale pentru colectarea şi transportarea gunoiului.