R. Moldova: Apelurile ce solicită investigarea furtului miliardului, înmânate Delegaţiei UE

După mai multe tentative din partea cetăţenilor Republicii Moldova, care solicitau partenerilor externi ai statului să investigheze furtul miliardului pentru a putea fi aduşi în faţa justiţiei beneficiarii şi toţi cei implicaţi, luni, 15 august, reprezentanţii societăţii civile instituţionalizate au prezentat delegaţiei UE din RM un apel semnat in corpore şi adresat mai multor structuri internaţionale să ancheteze jaful secolului.

„Suntem încrezători că glasul sonor, consolidat al societăţii civile care a devenit una combativă, va ajunge la destinaţie, la partenerii noştri europeni. De fapt, ceea ce vrem noi este să aflăm cine a furat miliardul, beneficiarul să fie identificat şi tras la răspundere şi într-adevăr în R. Moldova să se producă o schimbare reală, astfel încât să putem reveni în albia democraţiei şi a statului de drept şi în posibilitatea de a implementa Acordul de Asociere”, a declarant jurnalistul Vasile Năstase, menţionând că a semnat apelul în calitate de deputat în primul parlament, ca reprezentant al societăţii civile şi din partea Platformei DA.

Prezent la eveniment, analistul politic, Oazu Nantoi a reiterat că cetăţenii RM trăiesc într-un stat captiv. „Persoane care ocupă funcţii cheie în acest stat, fie au fost complici la furtul miliardului, fie păstrează legământul tăcerii şi respectiv pe noi ne prostesc cu reforme pro-europene şi cu nişte reţineri decorative. Prin urmare, societatea civilă îşi face datoria”, a afirmat Nantoi.

Aflându-se în faţa Delegaţiei Uniunii Europene din Moldova, Oazu Nantoi a menţionat că reprezintă Institutul de Politici Publice şi nu vor decât să sensibilizeze opinia publică atât din interiorul Republicii Moldova cât şi din afară în legătură cu această situaţie absolut anormală la care a ajuns statul RM.

„S-au furat nu numai din banii contribuabililor moldoveni, dar avem motive să credem că s-au furat şi banii care au fost oferiţi generos de partenerii noştri de dezvoltare pentru RM. Noi am venit aici ca să sensibilizăm delegaţia UE în speranţa că vom crea un front comun de presiune asupra celor corupţi. Noi dorim ca statul să fie redat cetăţenilor, ca în RM să triumfe justiţia şi dreptatea, iar noi nu trebuie să fim indiferenţi”, a adăugat politicianul.

Preşedintele Comitetului Helsinki pentru drepturile omului din Moldova, Ştefan Urîtu a mărturisit că speră ca Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, precum şi alte ţări „să ia atitudine în primul rând de situaţia în care noi ne-am pomenit, adică investigaţia fraudei trebuie s-o facă tot acel care a comis-o. E greu de crezut că aşa ceva este posibil. Cel care este considerat, să zicem, capul criminalilor trage sforile şi doar închide gurile unora dintre cei implicaţi”.

Acesta a mai precizat că a semnat nu doar un apel, întrucât fiecare ONG a venit cu propriul apel, în dependenţă de activitatea organizaţiei. „Am semnat trei dintre ele. Cred că vom fi activi atâta timp cât nu se va soluţiona problema. Eu am semnat din partea Comitetului Helsinki pentru drepturile omului, un apel din partea ADEPT şi altul l-am semnat din partea Platformei DA”, a subliniat Urîtu.

„Eu am semnat una, aceea în care mă regăsesc eu, pe dimensiunea drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, democratizarea societăţii, integrarea în UE şi ceea ce ne-a deranjat pe noi toţi, oligarhizarea şi lipsa justiţiei şi călcarea în picioare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, a punctat analistul politic, Valentin Dolganiuc.

În opinia fostului deputat în primul Parlament al RM, cei care trebuie sensibilizaţi în primul rând în legătură cu situaţia în care se află astăzi Moldova, sunt partenerii externi, ei fiind şi finanţatorii noştri.

„Noi dorim să-i sensibilizăm încă o dată asupra faptului că în RM puterea politică este deţinută totalmente de către o clasă oligarhică, care a acces la putere, a pus mâna pe justiţie, pe Parlament, pe Guvern, pe Procuratură şi alte instituţii de stat. Ne-am adresat către Consiliul Europei, Departamentul de Justiţie al SUA, Procuratura Marii Britanii, către acele state care sunt donatori şi finanţatori şi sunt cei care dau girul finanţării RM.

În RM, cu părere de rău, banii veniţi de peste hotare, de exemplu cei veniţi din UE, per total 3,5 mlrd, care au fost donaţii sau împrumuturi la o dobândă foarte mică, au fost furaţi şi aceştia. Chiar şi banii donaţi pentru a lupta cu acest flagel numit corupţia, au fost furaţi în RM. Noi vedem că din cele 60 mln pentru reformarea Procuraturii a fost dată doar prima tranşă de 30 mln, şi următoarea n-a mai fost dată când instituţiile europene au înţeles că şi aceşti bani au fost furaţi”, a conchis Dolganiuc.

Societatea civilă din Moldova a lansat marţi, 9 august un apel prin care cere iniţierea unei investigaţii internaţionale a fraudei financiar-bancare şi a spălărilor de bani din Republica Moldova, în condiţiile în care ancheta desfăşurată de autorităţile din Moldova tergiversează.