Putin în Finlanda: am fost nevoiţi să răspundem amplasării de sisteme de rachete americane

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că este obligat să răspundă mobilizării sistemelor de apărare antirachetă amplasate de-a lungul graniţelor naţiunii sale, în condiţiile în care tensiunile dintre Rusia şi NATO ating punctul de fierbere.

Statele Unite au instalat sisteme avansate anti-rachetă în Europa în cadrul angajamentelor NATO; organizaţia susţine că acţionează în cadrul acordurilor sale internaţionale.

Tensiunile din timpul războiului rece dintre Alianţa occidentală şi Rusia au luat din nou amploare în contextul în care dominaţia SUA este provocată de agresivitatea Chinei comuniste, iar Europa devine măcinată de conflicte interne, corupţie şi lipsă de viziune.

În urma discuţiilor purtate cu preşedintele finlandez Sauli Niinisto, Putin a declarat, joi, într-o conferinţă de presă: „Evident, trebuie să ţinem cont de ceea ce se întâmplă acolo şi să ne întărim infrastructura”.

„Trebuie să răspundem apariţiei sistemelor de apărare antirachetă din SUA de lângă graniţele noastre.”

Liderul rus a afirmat că sistemele de rachete americane ameninţă securitatea ţării sale şi, prin urmare, au justificat contramăsuri pe partea sa de frontieră.

Putin a afirmat că sistemele americane ar putea fi utilizate în scopuri ofensive - temă preluată "din greşeală" şi de ministrul Apărării, Mihai Fifor, la Bucureşti - şi că sunt pregătite pentru a lansa rachete de rază intermediară, potrivit agenţiei ruseşti de ştiri Tass.

Finlanda, aflată între NATO şi Rusia, a încercat să susţină relaţii pozitive cu ambele părţi ale conflictului.

Preşedintele Niinisto a sugerat că, pentru a evita incidentele de zbor în proximitate, tot mai dese în ultimul timp, ar trebui să li se ceară atât aeronavelor militare NATO, cât şi celor ruseşti să zboare cu transponderele deschise, ca aparatele civile.

Putin a declarat reporterilor în cadrul conferinţei de presă de joi: „Salutăm propunerea preşedintelui finlandez de a detensiona situaţia din regiune”.

„Suntem pregătiţi să discutăm acest lucru cu partenerii noştri din NATO, dar ei refuză. (...) Cred că nu este o poziţie constructivă. Sperăm că se va schimba.”

NATO a contestat comentariile liderului rus, iar purtătorul de cuvânt Oana Lungescu a etichetat acţiunile coaliţiei drept „defensive, proporţionale şi pe deplin conforme cu angajamentele noastre internaţionale”.

Ea a spus: „NATO a detaşat 4.000 de soldaţi în partea estică a alianţei - pentru a descuraja orice posibilă agresiune. Aceste trupe nu se pot compara cu diviziile desfăşurate de Rusia”.

„În schimb, Rusia are trupe în Ucraina, Georgia şi Moldova, împotriva dorinţelor guvernelor acestor ţări.”

Deoarece Rusia a invadat Peninsula Crimeei pe fondul revoltei politice din Ucraina în 2014, NATO percepe din ce în ce mai mult Moscova ca o ameninţare la adresa stabilităţii regionale şi a consolidat apărarea în cele 29 de state membre ale acesteia.

Anexarea a avut loc în urma unei revolte politice din 2014 la Kiev. La momentul respectiv, un tribunal ucrainean a declarat un referendum din Crimeea ca fiind ilegal, iar ONU a subliniat „că referendumul, nefiind valabil, nu poate constitui fundamentul niciunei modificări a statutului Crimeei”, conform Express.co.uk.