Putin face apel la “bun-simţ”. Rusia cere o întâlnire a CSONU pentru cazul Skripal
alte articole
Rusia a cerut Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) să stabilească o întâlnire în care să se discute acuzaţiile Londrei potrivit cărora Moscova a fost implicată în otrăvirea în Marea Britanie, luna trecută, a unui fost spion sovietic, incident care a afectat puternic legăturile dintre Kremlin şi Occident.
Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a afirmat miercuri că întâlnirea CSONU va avea la bază o scrisoare adresată de premierul britanic Theresa May organismului ONU în 13 martie, în care a sugerat că este “foarte probabil” ca Moscova să fie responsabilă pentru atacul ce a avut loc împotriva lui Serghei Skripal şi a fiicei sale, în 4 martie, în oraşul britanic Salisbury.
CSONU a convocat o reuniune în 14 martie, după ce a primit scrisoarea lui May, la cererea Marii Britanii.
Preşedintele rus Vladimir Putin a făcut miercuri apel la “bun -simţ” în ceea ce priveşte situaţia de după atacul din Salisbury, precizând că o astfel de abordare ar putea preveni deteriorarea în continuare a relaţiilor dintre Occident şi Rusia din cauza incidentului. Moscova a negat cu tărie implicarea în otrăvirea fostului spion rus.
“Ne aşteptăm ca bunul simţ să câştige în cele din urmă şi că nu va mai exista acest nivel de deteriorare a relaţiilor internaţionale ca în prezent”, a afirmat Putin miercuri, în timpul unui summit în capitala turcă Ankara.
Preşedintele rus a apelat la calm la câteva ore după ce Moscova a expulzat un diplomat ungar ca parte a măsurilor Rusiei luate ca răspuns la decizia numeroaslor guverne occidentale de a expulza peste 140 de diplomaţi ruşi în cazul Skripal.
Londra a declarat că un agent chimic fabricat în perioada sovietică a fost folosit în otrăvirea fostului spion şi a fiicei sale, însă Rusia a negat implicarea şi a sugerat că incidentul ar putea să fi fost orchestrat de anumite servicii de informaţii din Occident pentru a viza Moscova.
Autorităţile ruse şi britanice aau avut din nou controverse pe tema incidentului din Salisbury în cadrul unei întâlniri tensionate care a avut loc miercuri la sediul Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW), în Haga, Olanda. Reprezentanţii britanici au criticat propunerea Rusiei de a colabora la investigaţia OPCW asupra acestui caz.
“Cu siguranţă, nu suntem de acord cu cererea Rusiei de a desfăşura o investigaţie comună asupra atacului din Salisbury din cauză că Marea Britanie – susţinută de multe alte ţări – a evaluat că este foarte probabil ca statul rus să fi fost responsabil pentru acest atac şi că nu există o explicaţie plauzibilă alternativă”, a declarat John Foggo, expert în arme chimice.
Oficialul a mai declarat consiliului executiv al OPCW că Rusia a evitat toate întrebările Londrei cu privire la incident.
“Refuzul Rusiei de a accepta rezultatele investigaţiei OPCW, cu excepţia cazului în care experţi ruşi participă la aceasta, sugerează faptul că Rusia se opune ... este neliniştită de rezultate”, a adăugat Foggo.
Delegaţia rusă a cerut autorităţilor OPCW să implice Moscova în investigaţie “într-un fel sau altul”.
În timpul unei întâlniri cu uşile închise a OPCW, care a avut loc miercuri la cererea Moscovei, aceasta a anunţat că este pregătită să coopereze cu ancheta organizaţiei.
Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, luând cuvântul în Moscova, a afirmat că eşecul găsirii unei soluţii la incidentul din Salisbury ar putea avea implicaţii grave.
Pe de altă parte, Laboratorul britanic pentru Apărare, Ştiinţă şi Tehnologie din Porton Down a anunţat marţi că nu a reuşit să verifice sursa exactă a agentului chimic folosit la otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia.
Gary Aitkenhead, directorul general al laboratorului, a afirmat pentru Sky News: “Am reuşit să identificăm [neurotoxina] ca fiind Noviciok, un agent chimic cu utilizare militară. Nu am identificat sursa exactă, însă am furnizat informaţii ştiinţifice guvernului, care a folosit apoi alte surse până a ajuns la concluziile sale”.
Aitkenhead a mai declarat că substanţa necesită “metode foarte sofisticate pentru a fi creată, capabilităţi pe care doar un stat le-ar putea avea. Continuăm să lucrăm pentru a furniza informaţii suplimentare ce ar putea ajuta să ne apropiem [de sursă], însă nu am reuşit să o facem”.
