Putin discută telefonic cu Obama despre negocierile nucleare cu Iranul şi criza ucraineană

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a sunat joi pe omologul său american Barack Obama pentru a discuta despre criza ucraineană şi despre negocierile internaţionale privind programul nuclear iranian înainte de expirarea termenului limită din 30 iunie, un termen autoimpus pentru încheierea unui acord final.

Cei doi lideri au subliniat importanţa unităţii, în condiţiile în care negociatorii din Iran şi grupul de ţări P5 1 (SUA, Rusia, Marea Britanie, China, Franţa şi Germania) se întâlnesc la Viena pentru a rezolva detaliile finale ale unui acord final şi cuprinzător, a anunţat joi Casa Albă.

SUA este îngrijorată de faptul că Rusia şi-ar putea exercita dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU în cazul în care ar apărea necesitatea reimpunerii sancţiunilor asupra Iranului în ciuda semnării unui posibil acord nuclear.

Secretarul de stat american John Kerry se află astăzi în capitala austriacă Viena pentru a face demersuri pîn vederea semnării unui acord istoric cu Teheranul.

Conform declaraţiei Casei Albe, Obama şi Putin au discutat de asemenea despre conflictul din Ucraina, care a făcut ca relaţiile ruso-americane să ajungă la cel mai scăzut nivel al lor de după Războiul Rece.

“Preşedintele Obama a subliniat nevoia ca Rusia să îşi îndeplinească obligaţiile impuse de acordul de la Minsk, incluzând retragerea tuturor trupelor şi echipamentelor ruseşti de pe teritoriul ucrainean”, conform declaraţiei.

Washingtonul acuză Moscova că îi susţine cu arme şi soldaţi pe rebelii separatişti pro-ruşi care se luptă în estul Ucrainei de peste un an cu trupele guvernamentale, într-un conflict care a luat până acum peste 6.500 de vieţi.

Kremlinul neagă acuzaţiile şi susţine că sunt nefondate, în ciuda faptului că, recent, Kievul a capturat doi luptători ruşi care au recunoscut că fac parte din armata rusă şi că se aflau în misiune specială în Ucraina în momentul capturării.

SUA şi aliaţii săi NATO din estul Europei şi-au intensificat mişcările militare, care includ exerciţii militare şi crearea unei forţe de reacţie rapidă a NATO.

Aceste mişcări ale NATO în apropierea Rusiei au atras critici puternice din partea Moscovei, care a avertizat că va lua măsuri corespunzătoare. De altfel, nici Rusia nu a stat fără să acţioneze şi şi-a intensificat exerciţiile militare, precum şi operaţiunile în apropierea spaţiilor aeriene ale statelor Baltice. Mai mult, Putin a anunţat în urmă cu câteva zile că arsenalul nuclear rus va fi extins cu aproximativ 40 de rachete balistice intercontinentale.

În plus, miniştrii de externe ai Uniunii Europene au prelungit în 22 iunie sancţiunile economice împotriva Rusiei până la 31 ianuarie 2016, menţinând astfel presiunea asupra Moscovei ca aceasta să ajute la rezolvarea conflictului ucrainean, conform Moscow Times.

Mişcarea UE a atras o contramăsură din partea Rusiei, Putin declarând miercuri că ţara sa prelungeşte cu încă un an contra-sancţiunile împotriva Uniunii Europene, conform Interfax.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.