"Nu are niciun sens" - Experţii se îndoiesc că pauza în vânzările de arme americane către Taiwan e legată de războiul cu Iranul
Războiul administraţiei Trump împotriva Iranului nu ar trebui să aibă niciun impact asupra vânzărilor de arme către Taiwan, au declarat experţii, după ce un oficial american a sugerat că o pauză în livrarea unui pachet important de armament ar fi fost cauzată de conflictul din Golf.
Analiştii au declarat pentru The Guardian că un pachet de armament în valoare de 14 miliarde de dolari, rămas în suspensie după întâlnirea dintre Donald Trump şi Xi Jinping, ar putea dura până la şase ani pentru a fi procesat şi că există o „probabilitate foarte scăzută” ca evenimentele din Iran să aibă o legătură reală cu livrările de arme către Taiwan.
Incertitudinea privind sprijinul Washingtonului pentru democraţia insulară a reapărut după ce Trump a sugerat că ar putea folosi vânzările de arme către Taiwan drept „monedă de negociere” în viitoare discuţii cu Beijingul.
Comentariile făcute joi, scrie The Guardian, în cadrul unei audieri în Congres, de secretarul interimar al Marinei SUA, Hung Cao, au provocat noi îngrijorări la Taipei după ce acesta a sugerat că pachetul de armament care aşteaptă de câteva luni aprobarea lui Trump a fost suspendat.
„În acest moment facem o pauză pentru a ne asigura că avem muniţia necesară pentru Epic Fury [războiul cu Iranul]. Ne asigurăm doar că avem totul, iar vânzările militare externe vor continua atunci când administraţia va considera necesar”, a spus el.
Se pare că SUA şi-a epuizat stocurile de rachete după lansarea războiului tot mai dificil împotriva Iranului, început pe 28 februarie.
Justificarea lui Cao pentru această pauză „nu are niciun sens”, potrivit lui Rupert Hammond-Chambers, preşedintele US-Taiwan Business Council şi consilier senior al grupului de consultanţă strategică Bower Group Asia.
Există o „probabilitate foarte, foarte scăzută” ca evenimentele din Iran să aibă vreo legătură reală cu livrările de arme către Taiwan, a spus Hammond-Chambers, adăugând că acordurile de armament analizate în prezent de Trump „nu sunt livrate mai devreme de trei până la şase ani”.
„Dacă trimite notificările către Congres până la sfârşitul lunii iunie, mai vorbim de încă şase până la 12 luni înainte de semnarea contractului, iar apoi începe cronometrul pentru livrare. Aşadar, practic intrăm deja în anii 2030 [până când armele vor fi livrate Taiwanului]”, a spus el.
În weekend, Reuters a relatat declaraţiile unui oficial american anonim potrivit căruia armata are „mai mult decât suficiente muniţii, armament şi stocuri pentru a servi toate obiectivele strategice ale preşedintelui Trump şi chiar mai mult” şi că suspendarea vânzărilor către Taiwan este „fără legătură cu războiul din Iran”.
China consideră Taiwanul o provincie separatistă, deşi nu l-a guvernat niciodată, şi se opune ferm vânzărilor de arme americane către insulă. Legea americană prevede că Washingtonul trebuie să furnizeze Taiwanului materiale defensive pentru ca insula să îşi poată menţine „o capacitate suficientă de autoapărare”.
Xi i-a spus lui Trump la Beijing, luna aceasta, că problema Taiwanului este „cea mai importantă problemă în relaţiile China-SUA”, potrivit unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. Trump a declarat că nu a făcut niciun angajament privind Taiwanul în timpul întâlnirii cu Xi, însă declaraţiile sale ulterioare au ridicat semne de întrebare privind sprijinul Washingtonului.
Sugestia lui Trump că ar putea folosi vânzările de arme către Taiwan drept instrument de negociere ar încălca politica de lungă durată a Washingtonului de a nu discuta această problemă cu Beijingul.
Comentariul preşedintelui american de săptămâna trecută, potrivit căruia ar putea vorbi direct cu preşedintele Taiwanului, Lai Ching-te, reprezintă o altă abatere de la deceniile de protocol diplomatic. Niciun preşedinte american în exerciţiu nu a vorbit cu un preşedinte taiwanez din 1979, când Washingtonul a transferat recunoaşterea diplomatică către Beijing, iar un astfel de apel ar înfuria China dacă ar avea loc.
Luni, cinci parlamentari din partidul de guvernământ al Taiwanului, Democratic Progressive Party, împreună cu Peter Mattis, preşedintele Jamestown Foundation, au organizat o conferinţă de presă privind relaţiile Taiwan-SUA după summitul Xi-Trump. Acolo, legislatorul DPP Ngalim Tiunn a reiterat că „canalele de comunicare ale Taiwanului cu SUA rămân deschise şi funcţionează fără probleme”.
Mattis a declarat că şi el consideră că afirmaţiile lui Cao nu sunt corecte, spunând că „nu există nicio posibilitate” ca pachetele de armament pentru Taiwan deja aprobate şi notificate Congresului american să fie afectate de conflictul cu Iranul.
„Orice s-a spus este rezultatul unei exprimări greşite şi nu reflectă neapărat înţelegerea detaliilor tehnice privind modul în care funcţionează vânzările de arme ale SUA. Cred că sunt probleme separate şi trebuie tratate diferit”, a spus el.
Hammond-Chambers a spus că dacă Trump aprobă vânzările „în următoarele patru până la şase săptămâni”, atunci incertitudinea privind sprijinul american pentru Taipei „dispare în mare parte”.
Însă dacă întârzierile se vor prelungi până în toamnă — când Trump urmează să îl primească pe Xi la Washington, înainte de alte două posibile întâlniri la summitul APEC din China în noiembrie şi summitul G20 din Miami în decembrie — atunci situaţia „pune Taiwanul într-o poziţie teribilă”.
Casa Albă şi Biroul pentru Afaceri Taiwaneze al Chinei au fost contactate pentru comentarii.
