Kremlinul: Amplasarea sistemelor antirachetă în România, Bulgaria sau Polonia, o ameninţare externă

Planul Statelor Unite de a consolida flancul estic al NATO amplasând armament greu în ţări precum România, Bulgaria sau Polonia, nemulţumeşte Kremlinul, care a avertizat SUA pentru prima dată de la sfârşitul Războiului Rece, prin vocea şefului administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Ivanov.

Într-un interviu acordat Financial Times, citat de Mediafax, Serghei Ivanov a declarat că relaţiile sunt tot mai deteriorate cu SUA, unde "retorica a început să se amplifice", şi orice mişcare drastică de apropiere a NATO de graniţele Rusiei va determină ţara sa să îşi concentreze atenţia către ameninţările externe.

"Dacă infrastructura NATO este puternic consolidată în estul Europei sau dacă Statele Unite încep să amplaseze sisteme de apărare antirachetă puternice în România, Bulgaria sau Polonia, vom spune că ameninţarea externă a crescut. Vă spun cinstit dinainte. Nu totul depinde de noi, ci depinde şi de voi", a precizat Ivanov.

Înalt oficialul rus salută totuşi recentele eforturi de revigorare a dialogului dintre Rusia şi SUA, însă îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la caracterul hegemonic şi intervenţionist al Statelor Unite.

"Faptul că (secretarul de Stat John) Kerry vine la Soci şi se întâlneşte cu preşedintele şi ministrul de Externe (Serghei) Lavrov şi au discuţii lungi şi detaliate într-o atmosferă amicală şi normală, este bine, cu siguranţă", a precizat Ivanov, adăugând că "este naiv să ne gândim la consolidarea relaţiilor până când conflictul din Ucraina nu este rezolvat".

Declaraţiile lui Ivanov au loc în contextul în care NATO se pregăteşte în această săptămână să acorde competenţe sporite şefului său pentru a mobiliza trupe, o mişcare ce necesită o decizie din partea tuturor celor 28 de membri. Totodată, NATO analizează şi modalităţile de a îmbunătăţi logistica în Europa, un exemplu în acest sens fiind încheierea unor acorduri de folosire a companiilor feroviare civile şi de a avea capacitatea de a închide drumuri şi autostrăzi care duc către aeroporturi.

Noile măsuri sunt, potrivit reprezentanţilor NATO, pur defensive menite să grăbească răspunsul alianţei la eventuale crize în regiune, ceea ce presupune probleme logistice şi tehnice în legătură cu modul în care vor fi transportaţi militarii, tancurile şi materiale pe câmpurile de luptă - genul de probleme care nu au mai existat de la sfârşitul Războiului Rece.

"Discutăm despre luarea de decizii şi trebuie să găsim o modalitate de reconciliere între eficienţa militară şi controlul politic", a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru Financial Times.

Un alt motiv de îngrijorare pentru Kremlin este şi posibila amplasare, pe teritoriul Marii Britanii, a unor rachete nucleare americane.

"Există semnale îngrijorătoare privind intensificarea activităţilor forţelor ruse; Marea Britanie va analiza argumentele pro şi contra instalării unor arme americane cu rază medie de acţiune (rachete cu focos nuclear - n.r.) Nu există semnale clare privind vreun atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei, dar preşedintele rus, Vladimir Putin, îşi menţine deschise opţiunile", a anunţat recent şeful diplomaţiei britanice, citat de The Telegraph.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.