Putin cere Kievului să-şi lase soldaţii să depună armele în estul Ucrainei

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut Kievului să îşi lase soldaţii să se predea în mâinile rebelilor pro-ruşi, care au ignorat un acord de încetare a focului în estul Ucrainei şi au intensificat atacurile asupra oraşului Debalţevo, unde au încercuit mii de soldaţi guvernamentali.

Acordul de pace între Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania a fost încheiat săptămâna trecută la Minsk dar până acum nu a fost pus în aplicare conform planului, ambele tabere eşuând să-şi retragă artileria grea de pe linia frontului după ce rebelii au refuzat să îşi oprească ofensiva.

Putin, pe care ţările vestice îl acuză de sprijinire a asaltului rebelilor cu soldaţi şi arme ruseşti, a declarat că guvernul din Kiev ar trebui să permită soldaţilor săi să se predea.

În plus, el a adăugat că speră că rebelii vor permite ucrainenilor să se întoarcă la familiile lor după ce aceştia vor preda oraşul.

Jurnaliştii aflaţi în apropierea liniei frontului au declarat marţi că salvele de artilerie zguduiau Debalţevo la fiecare 5 secunde iar fumul negru se ridica spre cer în timp ce rachete Grad loveau oraşul.

Rebelii susţin că acordul de încetare a focului nu se aplică deloc asupra principalului front de luptă, stabilit în oraşul Debalţevo, un important nod feroviar care leagă cele două regiuni separatiste Doneţk şi Lugansk.

Unul dintre liderii separatişti, Eduard Basurin, a declarat că 80% din oraşul Debalţevo este deja în mâna paramilitarilor şi că urmează să aibă loc o operaţiune de curăţare a acestuia.

Basurin a mai afirmat că se derulează negocieri pentru predarea celor peste 5.000 de soldaţi ucraineni blocaţi în oraş, adăugând că mai multe “sute” au fost capturaţi şi în cele din urmă vor fi trimişi acasă la familiile lor.

Dar Ucraina a negat că numărul captivilor este atât de ridicat.

În ciuda apelului public al lui Putin pentru predarea soldaţilor ucraineni, Rusia a susţinut o rezoluţie adoptată de Consiliul de Securitate al ONU care cere tuturor părţilor să implementeze acordul pentru pace.

Rusia a anexat deja peninsula ucraineană Crimeea în 2014 şi ţările occidentale consideră că scopul lui Putin este acela de a crea un “conflict îngheţat” în estul Ucrainei, câştigând astfel un avantaj permanent asupra unei ţări cu o populaţie de 45 de milioane de locuitori, ce urmăreşte integrarea în Europa.

Speranţele că acordul încheiat joia trecută, Minsk II, va duce la o încetare a conflictului separatist, soldat până acum cu peste 5.000 de morţi, au fost de la început destul de scăzute în condiţiile în care o ofensivă rebelă în luna ianuarie a dus la anularea unui alt acord încheiat în septembrie 2014 tot la Minsk.

Dar ţările vestice au părut să fie surprinse de faptul că rebelii au refuzat chiar şi să recunoască numai de formă regimul de încetare a focului în oraşul Debalţevo.

“Nu avem dreptul [de a opri lupta pentru Debalţevo]. Este până la urmă o chestiune de moralitate. Este teritoriu intern. Trebuie să răspundem la focurile de armă, trebuie să depunem eforturi pentru a distruge poziţiile de luptă ale inamicului”, a afirmat marţi Denis Puşilin, un reprezentant al rebelilor din fortăreaţa Doneţk.

Întrebat despre planurile legate de retragerea armelor grele, el a mai adăugat: “Suntem pregătiţi în orice moment, [şi] avem totul pregătit pentru o retragere mutuală. Nu vom face nimic unilateral – altfel soldaţii noştri vor deveni nişte ţinte.”

Kievul şi NATO susţin că asaltul rebelilor asupra Debalţevo este susţinut de tancuri ruseşti, artilerie şi soldaţi ruşi. Moscova neagă ca şi-ar fi trimis forţele pentru a participa la bătălia pentru o regiune pe care Putin o numeşte “Noua Rusie”, susţine Yahoo News.

În acelaşi timp, armata ucraineană a negat că oraşul Debalţevo a căzut în mâinile rebelilor, dar a recunoscut că a pierdut o parte din el.

Washingtonul a declarat că este foarte îngrijorat de luptele din estul Ucrainei şi că monitorizează rapoartele privind o nouă coloană de echipamente militare ruseşti care s-ar îndrepta spre acea zonă.

În plus, Statele Unite au anunţat recent că iau în considerare trimiterea de arme către Kiev, deşi Departamentul de Stat a declarat marţi că implicarea într-un război cu Rusia nu este în interesul Ucrainei sau al lumii. Totuşi, Putin a declarat că el consideră că forţele ucrainene sunt deja aprovizionate cu arme străine.

Recentele lupte pentru oraşul Debalţevo reprezintă o gravă încălcare a acordului de la Minsk, pe care cerneala nici nu s-a uscat complet, şi generează temeri că acest conflict separatist s-ar putea prelungi şi chiar intensifica.

De altfel, liderul francez Francois Hollande a anunţat vineri, după discuţiile din Minsk, că acest acord nu este o garanţie pentru o pace durabilă sau, dacă luăm în calcul situaţia din Debalţevo, pentru o pace.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.