Psihologie infantilă: Stresul în copilărie

De multe ori găsim activităţi interesante în care dorim să-i implicăm pe copiii noştri, dar în anumite situaţii acestea pot fi generatoare de stres pentru copii.

Dar ce este stresul?

Stresul este răspunsul organismului la situaţiile ce degradează buna funcţionare atât la nivel fizic cât şi psihologic. Factorii şi circumstanţele generatoare sunt multiple. Este util să înfruntăm ameninţările din viaţa cotidiană, dar când mecanismele care fac acest lucru dau greş, sau stimulii sunt superiori capacităţii de adaptare, stresul produce o deteriorare cu repercursiuni în starea generală, iar pe durată lungă în sănătatea individului. Nu numai adulţii de diferite profesii suferă de stres (manageri, sportivi, agricultori, femei casnice, doctori, etc.) ci şi copiii de vârste chiar mici suferă în fiecare zi de el, cu o mai mare frecvenţă şi intensitate.

Stresul în copilărie

Se caracterizează prin complexul de reacţii organice şi psihice ce se produc înaintea situaţiilor pe care copilul nu le poate cunoaşte şi nici nu cunoaşte cum să le controleze. Alterează echilibrul său general făcând loc simptomelor ce modifică starea generală. Hormonii secretaţi în perioadele de stres au acţiuni orientate pentru supravieţuire. Copilul acţionează cu creierul, mărind stadiul de alertă. Creşte oxigenul din sânge şi nivelul său de glicemie, se accelerează ritmul inimii şi plămânilor, pupilele se dilată şi se măreşte aportul de oxigen în creier şi muşchi.

Simptomele

În sfera psihică se pot rezuma în următoarele puncte:

- incapacitatea de a controla emoţiile,

- creşterea comportamentului agresiv,

- furii din senin copilăreşti, plânset inexplicabil şi negativism,

- acţiuni agresive,

- frică de întuneric, fobii şi dependenţe.

La nivel fizic alteraţiile foarte accentuate sunt:

- cefalee,

- transpiraţie excesivă,

- dureri abdominale frecvente,

- somn agitat cu coşmaruri,

- iar legat de alimentaţie - anorexia.

Factorii ce produc apariţia stresului

1. În ambientul familial pot fi:

- naşterea unui nou frate

- separarea sau divorţul părinţilor

- moartea unui membru din familie

- schimbarea domiciliului sau a dădacei

- maltratare fizică sau psihică.

2. La nivel şcolar:

- probe de evaluare, examene sau probe sportive

- schimbarea de şcoală sau de clasă

- întârziatul la ore, din cauza terminării temelor târziu sau fiind foarte lent

- vorbitul în public, competiţiile la orice nivel

3. La nivel social:

- medii de comunicare,

- probleme sociale: războaie, dezastre, asalturi, etc.

- ultima tehnologie: mobil, calculator, etc.

- stres postraumatic

- obişnuinţe: a mânca, igienă, îmbrăcăminte, etc.

- participarea copiilor în activităţile adulţilor.

Cum înfruntăm stresul

Părinţii şi educatorii sunt cei ce pot intervenii cel mai bine în gestionarea, prevenirea şi tratamentul stresului la copii. Având răbdare, fără presiuni şi făcând permanent educaţie pozitivă, stimulându-i, animându-i şi generând o stare de siguranţă şi linişte interioară, este cea mai bună manieră de a evita apariţia stresului. Ambientul familial stabil, apropierea de părinţi şi fraţi, mulţumirea, liniştea sufletească în acţiuni, poate ajuta enorm în a preveni şi a trata stresul la copii.