Aventura hrăneşte materia cenuşie şi modelează personalitatea fiecăruia

Explorarea activă a mediului şi acumularea de diverse experienţe hrăneşte creierul care generează ca răspuns mai mulţi neuroni, arată un studiu care aduce mai multă lumină asupra modului în care structurile cerebrale modelează personalitatea fiecăruia, relatează AFP.

Cercetătorii de la Institutul Plank din Berlin şi de la Centrul de terapie regenerativă din Dresda, Germania, au încercat să stabilească legătura între experienţele trăite şi dezvoltarea cerebrală pentru a afla de ce, de exemplu, gemenii identici din punct de vedere genetic şi crescuţi împreună nu au şi personalităţi asemănătoare.

Pentru aceasta, ei au studiat 40 de şoareci identici din punct de vedere genetic pe care i-au închis timp de trei luni într-o cuşcă, supunându-i la o mare gamă de activităţi şi posibilităţi de explorare. 'Aceste animale nu doar că erau identice din punct de vedere genetic dar trăiau şi în acelaşi mediu', precizează Gerd Kempermann, profesor de genomică regenerativă la Universitatea Technische din Dresda, unul dintre principalii coautori ai lucrărilor apărute în ediţia de vineri a revistei americane Science.

'Acest mediu a fost totuşi atât de bogat că fiecare dintre şoareci au putut dobândi propriile experienţe şi după un anumit timp ei au dezvoltat din ce în ce mai multe comportamente diferite', spune el.

'Şi aceste diferenţe erau legate de apariţia de noi neuroni, celule nervoase cerebrale, în hipocamp, regiune a creierului central, în capacitatea de a învăţa şi a memora', a explicat profesorul Kempermann.

'Creierul celor mai aventuroşi dintre şoareci, care au cercetat cel mai mult mediul în care s-au aflat, a produs mai mulţi neuroni noi decât al celor care au fost mai pasivi', a spus el.

Un alt grup de şoareci a fost şi el închis într-un mediu mai puţin antrenant. În medie, la aceste animale, hipocampul a produs mai puţini neuroni comparativ cu şoarecii din celălalt grup.

Fiecare rozătoare a avut asupra sa un microcip care emitea semnale electromagnetice ce a permis cercetătorilor să reconstituie cele mai mici mişcări şi să evalueze comportamentul exploratoriu al şoarecilor.

În pofida faptului că au împărţit aceleaşi mediu şi că erau identici din punct de vedere genetic, aceşti şoareci au prezentat trăsături de comportament foarte diferite, cu o manieră foarte specifică fiecăruia de a reacţiona la ceea ce îi înconjura, subliniază cercetătorii.

'Neurogeneza, producerea de noi neuroni de către creier, se realizează şi în hipocampul fiinţelor umane adulte', subliniază Kempermann.

Potrivit lui, această experienţă pe şoareci 'ar putea să fi relevat fundamentul neurobiologic al personalităţii care se aplică şi fiinţelor umane'.

'Rezultatele cercetării noastre arată că neurogeneza contribuie ea însăşi la comportament şi acţionează asupra modului în care îmbătrâneşte creierul uman', spune Ulman Lindenberger, profesor de psihologie la Institutul Plank.

'Aceasta ne dă de gândit de asemenea la faptul că un mediu bogat şi stimulant hrăneşte dezvoltarea individului şi a caracterului său unic', a spus el.

Cercetări anterioare au arătat că exerciţiul fizic poate să întărească şi să accelereze neurogeneza ca şi sociabilitatea.

În schimb, stresul, abuzul de alcool şi o alimentaţie bogată în grăsimi saturate şi în zahăr fac rău acestui fenomen.