MAE sancţionează imixtiunea oficialităţilor maghiare în proiectul regionalizării româneşti

Proiectul de regionalizare a ţării a aprins spiritele în rândul populaţiei maghiare şi le-a oferit liderilor politici unguri ocazia de a îşi reitera pretenţia pentru autonomie a Ţinutului Secuiesc.

În ultima perioadă, în Cluj, Harghita, Covasna şi alte judeţe cu etnici de origine maghiară au avut loc ample manifestaţii împotrivă procesului regionalizării, în forma în care este el acum. Ungurii nu vor să fie, cităm "colonie a Bucureştiului" iar preşedintele PPMT declara "că nu va exista pace dacă maghiarii nu vor avea un Ţinut Secuiesc autonom".

Pe acest fundal de pretenţii inflamate şi inflamatorii, maghiarii din România şi din Ungaria au organizat la Tuşnad evenimentul politic Şcoala de Vară, cu participarea a numeroşi oficiali din guvernul Ungar. Principalele probleme discutate sunt regionalizarea României şi "promovarea politicii naţionale a Ungariei în raport cu minoritatea maghiară, inclusiv din România.

Secretarul de stat în Ministerul de Externe al Ungariei, Nemeth Zsolt, a susţinut miercuri, 24 iulie, la deschiderea oficială a celei de-a 24-a ediţii a Universităţii de vară şi taberei "Balvanyos" de la Băile Tuşnad, că "regionalizarea, drapelul Ţării Secuilor şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş" sunt probleme care ţin de democraţie.

În opinia lui Nemeth, într-un stat democratic ar trebui să se dea curs solicitărilor reprezentanţilor legitimi ai minorităţilor, iar Ungaria va sprijini toate doleanţele formulate de comunitatea maghiară din Transilvania.

"Când mă refer la Ţara Secuilor, la regionalizare, la drapelul Ţării Secuieşti şi la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, pot să subliniez că sunt probleme care privesc democraţia, aici. Dacă există o comunitate însemnată într-o ţară care şi-a exprimat doleanţele, care a formulat nişte solicitări şi acele solicitări nu contravin legilor în vigoare ale ţării respective, noi considerăm că trebuie să se dea curs solicitărilor respective. Pe de altă parte, Guvernul ungar, Ungaria, nu poate să facă altceva decât ceea ce este obligat prin Constituţia Ungariei şi anume dacă comunitatea maghiarilor din Transilvania şi-a manifestat solicitările legitime prin organizaţiile care reprezintă această comunitate în mod legitim, atunci noi trebuie să o sprijinim. Nu putem face altceva decât ceea ce prevede Constituţia", a afirmat Nemeth Zsolt.

Pe acest fundal de pretenţii naţionaliste şi de imixtiune ale oficialităţilor din Ungaria în politica internă a României, secretarul de stat pentru afaceri europene, George Ciamba exprimă poziţia executivului român referitoare la declaraţiile publice ale unor oficiali ungari în cadrul Şcolii de vară de la Băile Tuşnad:

"Am luat notă cu surprindere de declaraţiile unor oficiali ungari formulate în contextul Şcolii de vară de la Băile Tuşnad, şi considerăm că reprezintă o ingerinţă într-un proces democratic, legitim şi suveran al ţării noastre. Acestea sunt susceptibile de a încălca spiritul Parteneriatului strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI. Luarea deciziilor privind organizarea administrativ-teritorială a României reprezintă un drept suveran, în dezbateri fiind implicaţi, în mod transparent, atât actori instituţionali, cât şi reprezentanţi ai societăţii civile din România, indiferent de apartenenţa etnică a acestora. "declară Secretarul de Stat.

România, prin poziţia formulată de Ministerul Afacerilor de Externe reafirmă legitimitatea procesului de reorganizare teritorială şi dezavuează public imixtiunea autorităţilor din Ungaria în problemele interne ale statului român.

"Mă simt obligat să reamintesc că măsurile de reorganizare administrativ-teritorială a României sunt compatibile cu normele internaţionale, adoptarea unor astfel de măsuri fiind în deplină conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de România prin tratatele la care este parte. Aceste măsuri iniţiate de autorităţile române - în baza principiului bunei guvernări - nu au la bază raţiuni de natură etnică şi nici nu sunt promovate cu scopul afectării drepturilor şi libertăţilor garantate persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, a căror respectare statul român şi-a asumat-o în plan internaţional şi ca membru al Uniunii Europene.

Raţiunile care au stat la baza demarării procesului de reformă administrativă au avut ca unic fundament necesitatea de a reduce disparităţile de dezvoltare economică între România şi celelalte state membre UE. Este, aşadar, un proces care are ca obiectiv consolidarea performanţei României ca stat membru UE.

Nu pot să nu constat că lucrările Şcolii de Vară de la Băile Tuşnad seamănă foarte bine cu o şedinţă a Guvernului Ungariei, organizată de data aceasta în România, atât prin participarea substanţială guvernamentală, cât şi prin fondul problematicilor abordate, centrate pe promovarea politicii naţionale a Ungariei în raport cu minoritatea maghiară, inclusiv din România. Aceste declaraţii depăşesc cu mult cadrul politico-juridic al relaţiei bilaterale, precum şi toate angajamentele asumate în comun cu partea ungară de-a lungul dialogului diplomatic susţinut din ultimele luni şi reiterate de curând părţii ungare".