Proiectul minier al Gabriel Resources, în mâinile parlamentului de la Bucureşti (Financial Post)

(MIRCEA ROSCA/AFP/Getty Images)

După ani de întârzieri şi turbulenţe politice, Gabriel Resources Ltd. poate fi în cele din urmă pe cale de a construi cea mai mare mină de aur din Europa, comentează joi publicaţia canadiană Financial Post.

Saga lui Gabriel Resources a fost una dintre cele mai lungi şi mai dezamăgitoare din sectorul aurifer canadian. Compania, cu sediul în Whitehorse, a încercat să dezvolte proiectul Roşia Montană Gold Corporation în România începând cu anii '90 , dar s-a confruntat cu opoziţia violentă a activiştilor anti-minerit, care şi-au făcut cunoscută retorica împotriva proiectului. De asemenea, guvernele care s-au succedat la Bucureşti au fost reticente în a da Gabriel Resources undă verde într-un mediu aşa de tensionat.

Lucrurile s-au schimbat, comentează Financial Post. Actualul prim-ministru român, Victor Ponta, a obţinut o victorie convingătoare în alegerile de anul trecut şi se bucură de sprijinul majorităţii din parlament. Acest lucru i-a permis lui Ponta să fie mult mai agresiv decât predecesorii săi în ceea ce priveşte aprobarea proiectelor cu capital mare, care pot impulsiona economia, este de părere publicaţia citată.

Potrivit acesteia, una dintre priorităţile lui Victor Ponta este Roşia Montană. Săptămâna trecută, guvernul său a aprobat un proiect de lege care stabileşte un calendar pentru explorare, însă în prezent acesta trebuie aprobat de către Parlament.

'Ce ne dă încredere că acest lucru este real şi că procesul va avea loc este că suntem la începutul mandatului unui nou parlament care beneficiază de susţinerea unei majorităţi semnificative a populaţiei', a declarat într-un interviu directorul executiv al Gabriel Resources, Jonathan Henry.

Desigur, încă există o opoziţie puternică faţă Roşia Montană. În ultimele zile, mii de oameni au ieşit în stradă în România pentru a protesta împotriva proiectului. Ei sunt deosebit de îngrijoraţi cu privire la utilizarea cianurilor, o tehnică comună în minele de aur, comentează Financial Post. Aceştia pot deveni şi mai mulţi şi mai furioşi dacă Parlamentul va aproba proiectul de lege, adaugă publicaţia canadiană.

Însă Henry este încrezător în sondajele care sugerează că 70-75% din populaţia României susţine proiectul şi adaugă că mai mulţi politicieni au vizitat proiectul, ceea ce a ajutat la contracararea multora dintre criticile răspândite de adversari. Spre exemplu, una dintre criticile comune este că mina ar distruge satul din apropiere. Gabriel Resources susţine însă că o astfel de critică este un nonsens. Compania pretinde că la Roşia Montană există poluare din cauza a 2.000 de ani de minerit nereglementat şi că va cheltui bani pentru a curăţa zona.

În cazul în care proiectul va fi în cele din urmă aprobat, Gabriel Resources va fi recompensată pentru anii de întârzieri. Roşia Montană deţine cea mai mare resursă de aur de pe continent, cu peste 300 de tone de aur. Potrivit proiectului de lege, Gabriel Resources va deţine 75% din mină, iar restul va aparţine statului român.

Legea stabileşte un calendar pentru Roşia Montană, a cărei primă producţie ar urma să fie la sfârşitul lui 2016, termen pe care Jonathan Henry îl vede realizabil.

'Depinde foarte mult procesul parlamentar', explică el. 'Dacă există o majoritate covârşitoare a celor care doresc ca acest proiect să meargă mai departe, depinde de ei să ia o decizie rapidă şi să mergem mai departe. Din păcate, trecutul ne arată că lucrurile întârzie la acest proiect', a adăugat el.
Gabriel Resources Ltd. a investit deja circa 550 de milioane de dolari în Roşia Montană, potrivit analistului BMO, John Hayes.