România asistă în prezent la cele mai mari proteste ecologiste din istoria sa post-comunistă (Deutsche Welle)

România asistă în prezent la cele mai mari manifestaţii ecologiste din istoria sa post-comunistă, în contextul în care, pe teritoriul ţării, mii de oameni au ieşit în stradă în semn de protest faţă de cea mai mare mină de aur din Europa, comentează Deutsche Welle.

'Ne iau aurul, ne dau cianuri', au strigat demonstranţii. Protestatarii, de la ecologişti la părinţii cu copii, studenţi, pensionari sărăcăcios îmbrăcaţi, şi cetăţeni prosperi din clasa de mijloc, demonstrează deja de câteva zile .

Oamenii se tem că utilizarea de substanţe toxice în cadrul proiectului minier Roşia Montană va provoca pagube grave mediului. Activiştii au blocat o piaţă centrală din Bucureşti, iar protestele sunt prevăzute să continue şi săptămâna viitoare, scrie sursa citată.

Organizaţiile de mediu din România au făcut apel la proteste, după ce guvernul a dat undă verde proiectului, săptămâna trecută. Proiectul minei de aur de la Roşia Montană, cea mai mare din Europa, a fost în suspensie în ultimii 14 ani. În prezent el aşteaptă aprobarea Parlamentului, care urmează să se pronunţe cu privire la proiect la sfârşitul acestei luni.

Preşedintele Traian Băsescu, care în trecut a susţinut în mod deschis proiectul, a declarat în această săptămână că protestele au fost 'justificate' şi că ia în calcul organizarea unui referendum cu privire la proiect.

Anterior, premierul Victor Ponta a făcut o declaraţie similară: în calitate de şef al guvernului, Ponta a declarat că a fost obligat să sprijine proiectul. La nivel personal însă, premierul a precizat că este împotriva acestuia şi că va vota împotriva sa în Parlament.

Firma româno-canadiană Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) intenţionează să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 tone de argint din mina situată în nordul României. Procedeul include însă utilizarea cianurii, una din principalele surse de nemulţumire în rândul protestatarilor.

Compania susţine că doreşte să înceapă operaţiunile până în 2016, dacă va primi aprobarea parlamentului. Potrivit estimărilor, mina ar putea produce un profit de 2,3 miliarde de dolari (1,74 de miliarde de euro).

Printre investitorii principali ai RMGC se află miliardarii americani John Paulson şi Thomas Kaplan şi mogulul israelian al diamantelor, Beny Steinmetz. În pofida unei aprobări a proiectului, compania a investit deja sute de milioane de dolari, iar o parte semnificativă a populaţiei din Roşia Montană a fost deja relocată. Cu toate acestea, unii locuitori continuă să refuze să-şi vândă proprietăţile şi casele RMGC.

Pentru ca exploatarea să meargă mai departe, valea din jurul satului Roşia Montană trebuie să eliberată complet pentru a crea spaţiu pentru rezervoarele enorme destinate stocării apei reziduale şi noroiului, care vor conţine cianură şi metale grele. Activiştii de mediu se tem însă că apele subterane ar putea fi contaminate şi avertizează că exploziile constante din zonă ar putea face pereţii rezervorului să se prăbuşească.

'Acest proiect este un dezastru imens pentru mediu', a declarat Eugen David, un fermier de la Roşia Montană, preşedinte al ONG-ului 'Alburnus Maior', care se opune planurilor miniere.

'Proiectul este dubios din punct de vedere tehnic, legea din spatele său este neconstituţională - deoarece ignoră legile privind proprietatea, precum şi interesele statului român - şi (proiectul) a corupt mulţi politicieni', susţine fostul ministru al culturii, democrat-liberalul Theodor Paleologu.

Este, într-adevăr, adevărat, comentează Deutsche Welle, că în ultimii ani, mai mulţi politicieni români şi-au schimbat în mod surprinzător poziţia faţă de proiect, printre aceştia numărându-se şi premierul Victor Ponta, care în timp ce se afla în opoziţie a fost un critic vocal al planurilor.

Însă, scrie Deutsche Welle, Roşia Montană Gold Corporation neagă însă că a mituit vreun politician. Totuşi, în ultimii ani, RMGC a investit o mare parte din bani într-o campanie de PR, destinată să convingă publicul omân de utilitatea proiectului.

Majoritatea românilor continuă să se opună perspectivei exploatării aurului folosind cianurile şi au fără îndoială, un motiv de îngrijorare, remarcă Deutsche Welle. În anul 2000, în Baia Mare, s-a produs o deversare de cianuri după mai multe zile de ploi masive care au făcut ca un baraj să cedeze. Ulterior, peste o sută de mii de tone de steril de flotaţie cu un conţinut foarte ridicat de cianură şi metale grele s-au scurs în Tisa şi Dunăre, provocând una dintre cele mai grave catastrofe ecologice din istoria europeană post-Cernobâl.

Împreună cu locuitorii din Baia Mare şi din împrejurimi, Ungaria a fost considerată victima principală a acestui dezastru, în condiţiile în care pe teritoriul ungar, aproape orice formă de viaţă a fost distrusă pe câteva sute de kilometri de la Tisa.

Ungaria se teme că un astfel de scenariu s-ar putea repeta, iar guvernul său s-a pronunţat în mod repetat împotriva proiectului Roşia Montană. Luni, Budapesta a cerut din nou guvernului român să oprească proiectul. 'Exploatarea auriferă bazată pe tehnologia cu cianuri implică riscuri enorme şi pune în pericol puritatea apei şi diversitatea biologică', a indicat Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei într-o declaraţie pe această temă.