Proiect legislativ. Super-imunitate şi privilegii rarisime pentru judecătorii CCR

Un reprezentant al minorităţilor în Parlament vrea să le confere super-imunitate judecătorilor CCR pentru "a-i proteja de presiuni". Mai mult, deputatul vrea ca judecătorii să beneficieze şi de alte privilegii după încetarea mandatului.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)
Ana Ion
02.03.2017

Judecătorii CCR, instituţie care a decis recent că DNA a perturbat activitatea Guvernului prin anchetarea OUG 13, ar putea căpăta o imunitate aproape imbatabilă în urma unui proiect legislativ iniţiat de un deputat al minorităţii. Potrivit proiectului depus la finele lui februarie de Adnagi Slavoliub în Parlament, judecătorii CCR nu vor mai putea fi nici urmăriţi penal, nici arestaţi preventiv fără încuviinţarea a două treimi dintre aceştia, arată Hotnews.

"Judecătorii Curţii nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale", propune Slavoliub.

Proiectul mai prevede că "judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curţii Constituţionale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curţii. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curţii încetează de drept."

În expunerea de motive, iniţiatorul legii susţine că imunitatea propusă constituie cea mai eficientă garanţie că judecătorii Curţii Constituţionale îşi pot exercita rolul conferit fără constrângeri sau presiuni.

În prezent, cei care încuviinţează urmărirea penală, reţinerea sau arestarea sunt forurile care au propus respectivul judecător în funcţie - Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României.

De asemenea, proiectul, care aduce câteva modificări la art. 66 şi 69 din Legea 47/2002, mai prevede şi că "după încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor