Programul derulat de România în 2009 cu FMI,CE şi BM a fost un succes, potrivit Fondului

Programul derulat de România din 2009 cu FMI,CE şi Banca Mondială a fost un succes, dar o coordonare mai bună cu alte instituţii financiare internaţionale, pentru a depăşi o parte dintre obstacolele legale, ar fi pemis accelerarea reformelor, se arată într-o analiză a Fondului Monetar Internaţional.

Autorităţile au făcut paşi semnificativi pentru refacerea stabilităţii economice şi pentru o ajustare a dezechilibrelor de dinainte de criză, în pofida dificultăţilor iniţiale în implementarea programului.

În pofida uneia dintre cele mai importante recesiuni economice din Europa, efortul puternic de ajustare făcut de autorităţi a reprezentat răspunsul adecvat la dezechilibrul financiar, consideră FMI.

Găsirea unui echilibru între ajustarea fiscală, care a inclus măsuri nepopulare precum scăderea salariilor bugetarilor sau reforma pensiilor, şi administrarea impactului social a permis implementarea cu succes a programului.

Autorităţile române au făcut progrese importante şi în privinţa reformelor din sectorul bancar, care au dus la reducerea vulnerabilităţii sistemului din România.

Mai multe lecţii pot fi învăţate în urma programului aplicat în România, a afirmat FMI. În primul rând asumarea responsabilităţii de către autorităţi, inclusiv impunerea unor măsuri dificile, profunde şi uneori nepopulare, pentru a reface sustenabilitatea pe termen mediu, este indispensabilă pentru ca programul să aibă succes.

Fondul Monetar Internaţional a afirmat în raport că, în pofida unei crize mai profunde decât anticipat, au fost luate măsurile necesare, iar pieţele şi-au recăpătat încrederea.

De asemenea, autorităţile au încercat să crească bufferele de capital din sistemul bancar şi au consolidat mecanismele de securitate pentru bănci, sporind încrederea în stabilitatea sistemului.

Colaborarea timpurie cu sectorul privat şi creditorii internaţionali au permis crearea unui program puternic, ce a lăsat suficient spaţiu pentru construirea bufferelor internaţionale de rezerve.

Un alt aspect crucial l-a reprezentat flexibilitatea programului, pentru a se adapta rapid la deteriorarea perspectivei, fără a compromite obiectivele finale. În aceste condiţii, revizuirea programului a fost folosită eficient pentru a evalua cadrul macroeconomic şi a face ajustările necesare, pe baza evoluţiei riscurilor.

Iar, în pofida flexibilităţii, programul şi-a menţinut credibilitatea.

Pe de ată parte, în ceea ce priveşte reformele structurale, precum cea a salariilor bugetarilor, obstacolele de ordin legal ar putea întârzia resimţirea unor schimbări de durată. O coordonare mai bună cu alte instituţii financiare internaţionale, pentru a depăşi o parte dintre obstacolele legale ar fi permis o accelerare a reformelor, a adăugat FMI în raport.

Cu toate acestea, programul poate fi considerat o cooperare de succes între UE şi Fond. Susţinerea oferită de UE a contribuit eficient a pachetul de finanţare şi a permis împărţirea poverii.

Angajamentul autorităţilor de a adera la obiectivele UE în cadrul programului de convergenţă a jucat un rol cheie pentru a asigura că obiectivele pe termen mediu ale României, în baza Pactului UE pentru creştere şi stabilitate, rămân în vigoare.

Autorităţile române depun în continuare eforturi pentru consolidarea fiscală şi implementarea de reforme structurale, precum creşterea eficienţei în sectorul public şi reforma sănătăţii. Aceste măsuri ar trebui să ajute România să ajungă într-o poziţie fiscală mai bună pe termen mediu şi să dea un impuls creşterii economice potenţiale.

Raportul FMI a fost pregătit ca material de documentare pentru consultarea periodică între Fond şi o ţară membră şi se bazează pe informaţii disponibile până în 29 februarie 2012.