Prof. Dr. Mircea Beuran: "Ar trebui ca guvernanţii să aibă un program naţional de screening" (video)

"Ziua de ieri a fost ziua de cursuri pe congres, au fost organizate 11 cursuri la care au participat studenţi, rezidenţi, medici specialişti din Bucureşti şi din ţară. Interesul acestei zile a fost actualizarea, punerea la punct a unor teme de interes general, mai mult, aducerea în discuţie şi prezentarea unor tehnologii noi cu aplicaţie în chirurgia temei noastre de congres şi anume patologia tubului digestiv superior esogastrică fie în varianta benignă sau malignă", a notat Prof. Dr. Mircea Beuran, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie, joi, 15 octombrie la deschiderea Conferinţei Naţionale de Chirurgie care a avut loc la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

Conferinţa acoperă, în afară de participarea periodică - unde, într-o perioadă de 2 ani are loc o conferinţă într-un an şi un congres în anul următor - şi congresul de chirurgie colorectală şi de chirurgie de urgenţă şi traumatologie.

Prof. Dr. Mircea Beuran a notat că recrudescenţa cancerului în România este în creştere. "Din nefericire sesizăm stadialitatea mare de 3 şi 4, acestea sunt deja stadiile care au complicaţii ale bolii. În cancerologie terapia se efectuează după stadiul şi tipul de celulă canceroasă. Depistarea cancerului înseamnă să ai în ţară un sistem de screening care, periodic, în funcţie de decada de vârstă în care te găseşti, să ai o ritmicitate să fii controlat.

În felul acesta sistemul ar decanta cazurile complicate care înseamnă stadiul 3, 4 - care înseamnă internări, tratamente, tratamente lungi şi cheltuieli foarte mari pentru sistem -, de cazurile de stadiul 0,1 şi 2 în care această patologie sesizată din timp duce tot către o terapie dar care are eficienţă mai mare şi costuri mai mici".

Ce înseamnă screening pentru un pacient?

"Plecând de la şcoala japoneză, pentru că ea este cea care introduce endoscopia, fibroscopia, sesizând că operează în anii 1930, 1940 foarte multe cancere, au introdus endoscopul. Deci acest fibroscop face controlul cavităţii gastrice - asta a fost o primă etapă -, după aceea s-a adăugat explorarea prin intermediul endoscopului adică recoltarea de biopsii. Astăzi acest endoscop are şi posibilitatea să facă ecografie intragastrică în care poţi să vezi grosimea peretelui, ganglionii de vecinătate.

La noi ar însemnă existenţa unei structuri la nivelul naţional coordonată de către medicii oncologi împreună cu medicii de familie pentru că medicul de familie are inventarul unei populaţii de 600, 700, 1000 de pacienţi de diferite decade de vârstă, el trebuie să aibă cunoştinţă că fiecare dintre noi avem o zestre genetică bună sau rea oncologică - asta înseamnă bunici, părinţi şi tu ca individ - să poată să-ţi facă o evaluare din punctul acesta de vedere. Ştiinţa de astăzi a ajuns astfel încât să faci nişte determinări genetice şi să ţi se spună în cazul stomacului, de exemplu, ca este obligatoriu să faceţi gasectomie, sau nu este obligatoriu să vă operaţi, cu toate ca dacă ne uităm în unele statistici sunt oameni care beneficiază astăzi de operaţii nenecesare.

Aceasta ar fi screening-ul dar asta înseamnă o infrastructură foarte puternică, o informatizare, o tehnologizare la nivelul acesta de masă, şi chirurgului nu-i rămâne decât să facă partea tehnică, iar după stadialitate oncologul să preia cazul", a reiterat Prof. Dr. Mircea Beuran.

Ce înseamnă să îngrijeşti stadiul 4?

Literatura de specialitate abordează numai îngrijiri paleative. "Este greu să spunem într-o ţară în care civilizaţia medicală, educaţia medicală nu este făcută din copilărie. La noi există "haideţi să încercăm, este om, haideţi să-l ajutăm", şi de foarte multe ori aceste supraeforturi pe care le fac chirurgii, serviciile de oncologie, sistemul, au o rată de supravieţuire mică şi poate uneori este interpretată greşit că ţine de chirurg, sau de oncolog această neşansă, dar, de fapt, cei care studiază şi cercetează lucrurile acestea realizează că structural, biologic, pacientul nu mai are o şansă reală de vindecare", a arătat Prof. Dr. Mircea Beuran.

Verificarea pacienţilor de peste 60 de ani

"Uneori, verificarea pacienţilor de peste 60 de ani este târzie şi medicul de familie, deci cel care ţine lucrurile în mână într-o populaţie, ar trebui să facă întâi o evaluare măcar teoretică genetică. Pentru unii cancerul apare şi la 20 de ani şi la 30 de ani şi la 40 de ani şi i se recoltează din aceste defecţiuni genetice încât rutina de a-i evalua se diferenţiază şi poate la 60 de ani este a patra, a cincea endoscopie de control - ele nu se fac anual la toate decadele - sunt intervalele de timp şi de 3 ani şi de 5 ani dar şi anual, asta ţine foarte mult de structura lui şi zestrea lui genetică, de decada de vârstă în care este. Dacă între timp, să spunem, una dintre complicaţiile redutabile pe care le face ulcerul gastric - este malignizarea ulcerului gastric -, deci depistat un ulcer gastric îl ţii altfel sub control, endoscopie, biopsie, supraveghere la tratament, răspunde, nu răspunde la tratament, atitudinea trebuie să o ai în mână nu să aştepţi un an, doi, trei de la evaluare, să te trezeşti atunci cu cancerul, a mai notat Prof. Dr. Mircea Beuran.

Vorbind despre costurile aferente screening-ului Prof. Dr. Mircea Beuran a arătat că "scopul nostru nu este să facem o evaluare financiara cât costă, fiind o problemă de sănătate publică, ar trebui ca guvernanţii, ministerul sănătăţii, specialitatea oncologică, societatea medicilor de familie să aibă un program naţional de screening. Şi acest program naţional de screening nu se adresează numai stomacului, el trebuie să fie un program larg, pentru că avem această patologie oncologică, din nefericire, de la copii până la vârstele cele mai înaintate".