Prof. dr. Irinel Popescu: "Etica este un element determinant în activitatea de transplant"

După succesul înregistrat de al 17-lea Congres Mondial al Asociaţiei Internaţionale a Chirurgilor, Gastroenterologilor şi Oncologilor (IASGO) din 2007, România a găzduit din nou prestigioasa întrunire ştiinţifică la Palatul Parlamentului, între 18 - 21 septembrie, Congres la care a participat o elită internaţională formată din 250 de participanţi veniţi din 35 de ţări. La Congresul din acest an au luat parte pionerii transplantului hepatic la nivel mondial, subiectul transplantului de ficat fiind un subiect de maxim interes pe agenda din acest an. Astfel, la dezbateri au participat mai mulţi savanţi care au intrat în istoria transplantului de ficat: Prof. Cristoph Broelsch, Prof. Masatoshi Makuuchi, Prof. Henri Bismuth şi Prof. Victor Velculescu.

Sâmbătă, 21 septembrie ne-am aflat împreună cu Preşedintele Congresului, dl. prof. dr. Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, la sfârşitul Congresului, pentru a ne împărtăşi câteva detalii despre transplantul de ficat în România şi Republica Moldova, etica în transplanturi, problema transplanturilor forţate de la practicanţii Falun Gong în China, nevoia din ce în ce mai ridicată de transplanturi în lume precum şi despre cum ne putem proteja şi ce mod de viaţă ar trebui să ducem pentru a preveni ajungerea la transplant.

"Un mod sănătos de viaţă, renunţarea la alcool şi în orice caz la alcoolul în exces, şi o nutriţie echilibrată constituie alte mijloace de a ne proteja ficatul", a declarat prof. dr. Irinel Popescu, în exclusivitate pentru Epoch Times.

Vă invităm să urmăriţi mai jos interviul cu dl. prof. dr. Irinel Popescu.

Aţi declarat că Programul de transplant hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni a cunoscut anul acesta o dezvoltare fără precedent, însă necesitatea de transplant este mai mare decât ceea ce se acoperă în momentul de faţă. Cum se va rezolva această problemă?

Prof. dr. Irinel Popescu: prima condiţie este o creştere a numărului de donatori. România a ajuns deja în acest an la 100 de donatori, ceea ce înseamnă aproximativ 5 donatori la 1.000.000 de locuitori, este o cifră încă mică şi care cu siguranţă trebuie crescută. În al doilea rând, evident prin promovarea altor tipuri de transplant, cum ar fi transplantul de la donatori în viaţă. Deja îl practicăm cu succes de câtva timp, şi în mod sigur poate fi extins. De la un anumit punct s-ar putea să fie nevoie şi de deschiderea unui al doilea, poate chiar al unui al treilea program ca să acoperim necesităţile la nivel naţional în întregime. Însă de aici încolo aşteptăm o implicare pe măsură şi a celor care decid în sănătate, a ministerului, a Casei naţionale de Asigurări, legată de finanţarea programului în ansamblu. Începând cu persoanele desemnate responsabile de procesul de donare în marile spitale ale României - asta constituie o profesie nouă - deci sunt persoane dedicate selectării donatorilor de organe şi care trebuiesc certificate, trebuiesc salarizate, şi e un proces în curs de desfăşurare în care avem foarte multă nevoie de sprijinul Ministerului Sănătăţii. [...]

Aţi ajutat la inaugurarea programului de transplant hepatic de la Chişinău, unde, în cursul primăverii, au fost efectuate primele două transplanturi hepatice, ambele cu ficat prelevat de la donatori în viaţă. Puteţi să ne spuneţi câteva cuvinte despre asta? Care era starea donatorilor?

Prof. dr. Irinel Popescu: Donatorii erau tineri care se încadrau exact în profilul unui donator perfect de organe, tineri cu o sănătate excelentă, deci fără nici un fel de probleme medicale şi care donau unor rude apropiate. La Chişinău sper ca acest început să poată fi continuat, pentru că la fel ca şi la Bucureşti, un început e greu, dar uneori şi mai greu este să continui programul, şi acolo pasul următor care trebuie făcut e acela al transplantului de la donator în moarte cerebrală. În plus la fel de mult ca şi la noi e nevoie de o finanţare din partea Ministerului Sănătăţii a unui număr de procedee - transplantul de ficat este o operaţie care atrage costuri după sine - şi până la urmă crearea unui program de transplant care să efectueze constant un număr de operaţii pe an, pe lună, pe săptămână. Deci de la acest început care a fost de bun augur sper să se ajungă la o rutină de care evident şi populaţia din Republica Moldova are nevoie.

Ca o recunoaştere a participării la debutul programului de transplant din Republica Moldova, preşedintele acestei ţări v-a acordat cea mai înaltă distincţie a statului - Ordinul Republicii. De asemenea, vi s-a acordat Steaua României în grad de Mare Cruce. Ce semnifică acestea pentru dumneavoastră?

Prof. dr. Irinel Popescu: Aş spune semnificaţia lor e pentru întreaga echipă de transplant şi pentru întreg Centru de Transplant de la Institutul Clinic Fundeni. Această recunoaştere la cel mai înalt nivel al rezultatelor obţinute de noi, arată că aceste rezultate într-adevăr merită distincţiile care au fost acordate, arată că populaţia din Republica Moldova în cazul Ordinului Republicii, din România în cazul Ordinului Steaua României în grad de Mare Cruce, aşa cum aţi menţionat, are nevoie de aceste procedee şi că munca de pionierat şi după aceea de consolidare a unui program de transplant la Bucureşti şi de înfiinţare a unui al doilea program de transplant la Chişinău constituie într-adevăr realizări pentru acest spaţiu geografic, pentru populaţia din cele două ţări, pentru pacienţii care au nevoie de transplantul de ficat.

Epoch Times a fost primul ziar din lume care a raportat despre recoltarea forţată de organe de la practicanţii Falun Gong în China. Raportările noastre au fost onorate cu nominalizarea la premiul Nobel pentru Pace în anul 2010 pentru cartea domnilor David Matas şi David Kilgour, “Recoltarea sângeroasă” de organe de la practicanţii Falun Gong. Deoarece suntem îngrijoraţi că etica transplanturilor de organe este grav încălcată din motive politice în China, avem responsabilitatea de a aduce această problemă în atenţia dumneavoastră şi a publicului larg. Ce ştiţi despre asta, ce părere aveţi? Ce rol joacă etica în munca chirurgilor care efectuează transplanturile?

Prof. dr. Irinel Popescu: Etica este un element determinant în activitatea de transplant în general şi de-a lungul timpului în multe programe din lume şi chiar şi-n programul din România au fost ridicate diverse probleme etice legate de diagnosticul morţii cerebrale, legate de alocarea organelor şi aşa mai departe. Unele cu bună credinţă şi justificate altele din păcate cu rea credinţă, nu mă feresc s-o spun.

Dar revenind la problema Falun Gong, sigur că ea a căpătat dimensiuni internaţionale, în afara Congreselor de transplant la care particip de multă vreme şi unde activiştii Falun Gong erau prezenţi de foarte multe ori şi îşi pledau cauza. În plus ei aduceau la cunoştinţa specialiştilor implicaţi în această activitate ce se întâmplă în China la momentul respectiv. Deci, în afara acestor congrese am participat la congrese dedicate exclusiv eticii de transplant şi poate chiar politicii de transplant, la unul dintre ele, la Madrid, a fost prezent chiar ministrul sănătăţii din China de la acea vreme [...].

Dincolo de programul ştiinţific bogat, Congresul a oferit ocazia unui dialog direct cu specialiştii şi a constituit un prilej de informare asupra noilor produse şi servicii din domeniu. Ne puteţi vorbi despre asta? Poate omul de rând să aibă acces la aceste intervenţii de înaltă calitate?

Prof. dr. Irinel Popescu: Fără îndoială sistemele de solidaritate, inclusiv cele de asigurări de sănătate, sunt făcute în primul rând pentru posturile aşa zise catastrofice, deci pentru procedeele scumpe care implică tehnologii înalte, uneori, aşa cum aţi menţionat şi dvs de calitate ridicată. Dar ele se adresează unor oameni bolnavi. Şi atunci de ele beneficiază cei care au nevoie. România şi-a onorat, aş spune, în mare parte până acum obligaţiile în acest sens, faptul că de exemplu Ministerul Sănătăţii a acoperit în acest an integral costul operaţiilor de transplant hepatic, aş spune că este o dovadă. De aceea şi spiritul acestui Congres a fost acelaşi, mai ales că de ani de zile Asociaţia Internaţională a Chirurgilor, Gastroenterologilor şi Oncologilor promovează nediscriminarea la nivel ştiinţific şi medical de-a lungul mapamondului şi egalitatea de şanse în privinţa accesului la sănătate şi chiar la cunoaşterea ştiinţifică, deci eu cred că acest spirit se va reflecta în ceea ce urmează şi că - încercând să răspund la întrebarea dvs - majoritatea, dacă nu chiar toţi care vor avea nevoie de aceste procedee vor avea şi acces la ele.

La acest moment în lume se înregistrează o nevoie din ce în ce mai ridicată de transplanturi. Oamenii se îmbolnăvesc grav şi recurg la transplant. Insă numărul celor care-şi donează organele este relativ scăzut. Există un program naţional de educare şi prevenţie? De ce oamenii fac cancer? Cum ne putem proteja? Ce mod de viaţă ar trebui să ducem?

Prof. dr. Irinel Popescu: Aici sunt câteva lucruri de spus. Unele sunt simple. Infecţiile, combaterea infecţiilor virale, pentru că cea mai importantă cauză pentru care se ajunge la nevoia de transplant sunt cele două tipuri de infecţii. Cele mai importante cauze sunt cele două tipuri de infecţii, cu virus B şi cu virus C. Protecţia faţă de virusul B se poate face şi prin vaccinare în ziua de astăzi şi este un mijloc eficient de a proteja un om de-a lungul întregii vieţi dacă s-a vaccinat cu cât mai devreme cu atât mai bine.

În ce priveşte virusul C nu avem un vaccin eficient, în schimb avem mijloace de protecţie. Trebuie evitate pe cât posibil tratamentele injectabile inutile, cu siguranţă trebuie evitat consumul de droguri pe cale injectabilă, mai ales atunci când se schimbă aceeaşi seringă şi acelaşi ac, şi asta este un factor de risc extraordinar de important, sau prin care, din păcate, mulţi tineri se infectează. Ambele virusuri se pot transmite şi pe cale sexuală, de aceea trebuie atenţie şi din acest punct de vedere, şi iată am conturat câteva posibilităţi care să restrângă numărul de persoane infectate. România, din păcate, este pe unul din nedoritele locuri fruntaşe în ce priveşte numărul de pacienţi care au infecţie cu virus B sau cu virus C.

Ajungând la alte cauze pentru care se poate ajunge la transplantul hepatic, sigur consumul excesiv de alcool, şi uneori grija mai puţină pentru o afecţiune care devine din ce în ce mai frecventă, şi anume, aş spune la modul generic ficatul gras, la rândul lui cu diverse cauze, multe legate de alimentaţie, şi multe corectabile.

Deci un mod sănătos de viaţă, renunţarea la alcool şi în orice caz la alcoolul în exces, şi o nutriţie echilibrată constituie alte mijloace de a ne proteja ficatul.

Sunteţi mulţumit de rezultatele Congresului?

Prof. dr. Irinel Popescu: Personal aş spune că da, uitându-mă la cifre, deci au fost peste 1000 de participanţi din ţări de pe toate continentele, cei prezenţi au apreciat nivelul ştiinţific, atât cei care au prezentat cât şi participanţii care au beneficiat de aceste prezentări.

Din punct de vedere organizatoric lucrurile au decurs normal, deci nu au fost incidente sau probleme majore, astfel încât mesajul tuturor celor care au venit aici cu conferinţe şi comunicări ştiinţifice a putut fi transmis în condiţii optime, deci partea tehnică a fost de asemenea la înălţime. Punând cap la cap toate aceste date aş putea spune că sunt mulţumit.

Ca întotdeauna există loc şi de mai bine.

Cu ce gânduri plecaţi, acum la terminarea Congresului ? Puteţi face un bilanţ al lucrărilor, ce s-a propus, ce s-a reuşit, ce speranţe de viitor aduce acest eveniment ?

Prof. dr. Irinel Popescu: Da, Congresul şi-a atins obiectivul de a aduce specialişti din toată lumea, şi cum spuneam nu numai din ţările cu excelenţă medicală şi cu bugete mari pentru sănătate şi pentru cercetare, ci şi din ţările mai puţin favorizate, dar care uneori au un cuvânt de spus, au opinii sau vin să înveţe şi să îşi prezinte şi ei propria experienţă.

Acest obiectiv a fost atins.

În acelaşi timp, dacă mă gândesc la România, am încercat să prezentăm cam tot ce a realizat mai bun şcoala românească în chirurgie, gastroenterologie şi oncologie în momentul de faţă.

Şi unele din lucrări, modul în care au fost primite, comentariile pe marginea lor, au fost, aş spune, neaşteptat de favorabile. Deci asta arată că, în ultimul timp, nivelul şi rezultatele noastre au început să se apropie de cele internaţionale, ceea ce nu poate decât să ne bucure.

Vă mulţumesc pentru interviu!

Epoch Times a fost partenerul media al Congresului Mondial al Asociaţiei Internaţionale a Chirurgilor, Gastroenterologilor şi Oncologilor. Cu raportarea Gelei Lazăr şi Adrian Duţă.