”Sunt sub supravegherea Spitalului de Nefrologie Alexandru Davilla, unde mi s-au făcut, în cursul acestei săptămâni, analizele, iar ultimele analize au fost date peste cap, drept pentru care profesorul Lucan m-a chemat luni de urgenţă să mă întorc la Cluj”, a declarat Arşinel la B1 TV.
Transplantul pe care Arşinel l-a suferit în vară a fost unul foarte controversat. Medicii din Cluj au fost acuzaţi că i-au oferit tratament preferenţial actorului, care ar fi primit rinichiul înaintea altor bolnavi care aveau mai mare nevoie de transplant. În plus nici nu se ştie dacă actorul a primit un rinichi sau doi, acest lucru fiind in detrimentul a doi bolnavi care ar fi trebuit să fie operaţi înaintea lui.
Emanuel Ungureanu, preşedintele Asociaţiei pentru Solidaritate şi Empatie "Claudia Safta" din Cluj-Napoca, a afirmat luni că în 27 septembrie va depune, în numele asociaţiei pe care o conduce, o plângere penală şi va chema în judecată ICUTR Cluj "pentru ca justiţia să lămurească dacă în cazul Arşinel s-au respectat regulile şi criteriile privind efectuarea unui transplant". A fost aleasă data de 27 septembrie deoarece atunci se împlineşte un an de când o fată care nu a beneficiat în timp util de transplant renal a decedat.
În contextul în care sute de persoane au nevoie de un rinichi pentru transplant, Ungureanu a declarat: "Sunt sute de bolnavi care aşteaptă ani să primească un rinichi, care şi-au pus întrebări şi care au suspiciunea că acel rinichi s-a pus suspect de repede la un domn de 70 de ani şi fac abstracţie de faptul că a fost vorba de Arşinel. În numele lor încercăm să aflăm adevărul. Şeful ICUTR, Mihai Lucan, nu a precizat până acum dacă Arşinel a primit un rinichi pentru că a fost cel mai compatibil cu donatorul sau pentru că a fost un actor iubit de români".
Mihai Lucan, directorul ICUTR, a declarat că Alexandru Arşinel este a treia persoană din România în vârstă de peste 70 de ani care a suferit un transplant de rinichi, menţionând că donatorul este un tânăr de 23 de ani care s-a spânzurat după ce a pierdut la jocuri de noroc.
Acum, Arşinel se va interna din nou şi afirma că se simte rău din cauza scandalului iscat de transplantul său de rinichi.
”În viaţa mea nu am crezut că o să trec prin treaba asta. Am făcut atâta bine în jur. M-am luptat pentru ca să-i ajut pe oameni să zâmbească, atunci când doreau să plângă. Am făcut eforturi imense pentru cei din jur, pentru cei din familia mea şi n-am crezut că un ong-ist îmi interzice dreptul la viaţă”, a mai spus Arşinel, făcând referire la acuzaţiile lui Emanuel Ungureanu.
Şi totuşi trece. Dreptul la viaţă nu este ceva preferenţial şi nimeni nu poate păcăli moartea numai fiindcă este celebru sau bogat. Latura morală a unui transplant implică diferite aspecte. Atâta timp cât a fost salvată o viaţă poate fi considerată o victorie asupra bolii şi pot fi argumente pro şi contra, pentru că întotdeauna vor fi unele persoane care au nevoie de transplant. Cine îl primeşte? Cine are mai mult dreptul la el? În cazul lui Arşinel, justiţia va decide dacă actorul a avut dreptul la rinichiul pe care l-a primit, sau nu.
Mult mai grav este însă când, pentru a se salva o viaţă, o persoană este ucisă special pentru ca organele ei să devină material pentru transplant.
Scandalurile legate de transplanturi, sau turismul legat de transplanturi, şi mai recent, crimele legate de transplanturi - sunt frecvente în ţări corupte. Cel mai mare scandal a fost declanşat de o anchetă a Epoch Times, care a descoperit în 2006 că autorităţile comuniste de la Beijing sunt implicate într-o campanie de recoltare forţată de organe de la prizonieri politici. Campania se desfăşoară în închisori şi lagăre de muncă. Organele sunt recoltate de la oameni în viaţa şi apoi vândute, adesea la licitaţie, celor care îşi permit "luxul" de a plăti sume mari de bani pentru a nu sta ani de zile pe listele de aşteptare pentru un transplant.
Avocatul canadian de drepturile omului David Matas şi ex-secreatarul de stat canadian David Kilgour, care au preluat cazul după raportarea în presă, sunt autorii cărţii Bloody Harvest ( Recoltarea sângeroasă n.trad.) - studiu de pionierat pe tema prelevării organelor în China. Matas consideră că în China se efectuează anual circa 10.000 de transplanturi, din care 8.000 provin de la practicanţii Falun Gong, ale căror organe sunt luate pe viu şi vândute pe sume enorme pentru transplant. "Donatorii" sunt aruncaţi apoi în cuptoare improvizate de cremare.
