Procuror din Muntenegru plasează doi lideri ai opoziţiei sub anchetă pentru lovitură de stat

Un procuror din Muntenegru a primit luni undă verde pentru a ridica imunitatea a doi lideri ai opoziţiei implicaţi într-o investigaţie privind o presupusă lovitură de stat din 16 octombrie 2016, când au avut loc alegerile generale din ţara balcanică, arată un articol publicat de Euractiv.

Procurorul special Milivoje Katnic a cerut să fie ridicată imunitatea parlamentarilor Andrija Mandic şi Milan Knežević, membri ai Frontului Democrat (FD), cel mai mare grup de opoziţie în Parlamentul muntenegrean.

Muntenegru, fostă republică iugoslavă, a fost ţinta mai multor teorii ale conspiraţiei de la alegerile din 16 octombrie, când autorităţile au arestat 20 de cetăţeni sârbi la graniţa cu Serbia, acuzaţi de plănuirea unor atacuri armate împotriva instituţiilor statului.

Mandic este preşedinte al unui partid etnic sârb important (Noua Democraţie Sârbă) şi lider al Frontului Democrat (FD), o organizaţie paravan de centru-dreapta formată din câteva forţe politice ce au obţinut 20,3% dintre voturi la alegeri. Knežević este liderul Partidului Democrat al Poporului, unul dintre partidele membre ale FD.

Aproximativ 39 de parlamentari din opoziţie, inclusiv 18 parlamentari din Frontul Democrat, boicotează în prezent Parlamentul muntenegrean din cauza acuzaţiilor privind frauda electorală. Ei cer organizarea de alegeri anticipate în 2018, odată cu alegerile prezidenţiale. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a considerat alegerile din Muntenegru libere şi corecte.

Opoziţia este formată din patru forţe politice, dintre care Frontul Democrat este considerat o parte a “opoziţiei dure”.

FD a declarat că presupusul puci a fost inventat şi l-a acuzat pe fostul premier muntenegrean Milo Djukanovic că a folosit serviciile de securitate pentru a-şi extinde dominaţia de un sfert de secol în ţară.

Djukanovic, liderul Partidului Democrat al Socialiştilor (PDS), a ocupat poziţii de vârf în Muntenegru înainte de obţinerea independenţei ţării în 2006 şi de atunci a îndeplinit funcţia de premier mai multe mandate succesive. După ce a câştigat alegerile în 2016, Djukanovic a demisionat şi Dusko Markovic l-a înlocuit.

Înainte de alegerile din 2016, Djukanovic a declarat că Rusia finanţează opoziţia pentru a deraia Muntenegru de la iminenta aderare a ţării la NATO. Dar partidele de opoziţie, dintre care trei sunt pro-NATO, au negat acuzaţiile.

Aproximativ 20 de persoane – majoritatea cetăţeni sârbi, inclusiv doi cetăţeni ruşi, Eduard Şirokov şi Vladimir Popov – au fost acuzaţi de participare la tentativa de lovitură de stat în 16 octombrie 2016, care aparent ar fi inclus planuri pentru uciderea lui Djukanovic şi preluarea puterii în ţară.

Premierul sârb Aleksandar Vucic a insistat că persoanele arestate nu au nicio legătură cu statul sârb şi că nu există nicio dovadă că politicienii muntenegreni au fost implicaţi. La rândul ei, Rusia a negat implicarea în presupusul complot şi presupusa tentativă de asasinare.

Muntenegru urmează să ratifice în parlament aderarea la NATO după ce toţi cei 28 de membri actuali ai alianţei au finalizat ratificarea, probabil în luna mai. Se aşteaptă ca ratificarea să aibă loc chiar dacă o parte a opoziţiei continuă să boicoteze Parlamentul.

Cele mai vocale forţe ale opoziţiei se opun aderării ţării la NATO, întrucât mulţi dintre membrii lor sunt etnici sârbi furioşi pe campania NATO de bombardare a Serbiei în 1999. Liderii ruşi au susţinut apelurile FD pentru organizarea unui referendum privind aderarea Muntenegrului la NATO, iar Mandic a ameninţat că va organiza unul chiar şi fără aprobarea parlamentului.