Privind la Crimeea, Kârgâzstanul se întreabă dacă nu a greşit renunţând la baza americană ce şi-a mutat operaţiunile în România

Intre Ucraina şi Kârgâzstan, un mic stat din Asia Centrală care a făcut parte din Uniunea Sovietică, există numeroase asemănări. Kârgâzstanul are un preşedinte pro-rus, o bază militară rusă pe teritoriul său, sute de mii de etnici ruşi şi are intenţia să adere de la Uniunea Vamală condusă de Rusia, la fel cum şi-a manifestat intenţia şi Ucraina când era condusă de Viktor Ianukovici, deşi este de discutat dacă Kievul chiar dorea să facă parte din această uniune, se arată într-o analiză apărută miercuri în publicaţia electronică Transitions Online şi semnată de Askar Erkebaev, un ziarist din capitala Bişkek.

Dar între cele două ţări există şi o diferenţă geopolitică majoră, ce capătă o relevanţă deosebită în acest moment, şi anume baza militară americană de la Manas, situată la 23 de kilometri nord de Bişkek. Baza a fost creată în anul 2001 pentru a sprijini operaţiunile NATO din Afganistan. Dar parlamentul kârgâz a respins anul trecut în luna iunie prelungirea contractului de închiriere a bazei, validând o decizie luată de preşedintele Almazbek Atambaiev în decembrie 2011, imediat după câştigarea alegerilor. În consecinţă, armata americană a ales să folosească de acum înainte baza românească de la Mihail Kogălniceanu ca centru de tranzit pentru retragerea trupelor din Afganistan, baza de la Manas urmând să fie închisă în luna iulie.

Însă în contextul îngrijorărilor stârnite de incursiunile militare ruse în Crimeea pentru 'protejarea populaţiei ruse', mulţi se întreabă dacă nu ar trebui revizuită decizia de a renunţa la baza americană, hotărâre luată cel mai probabil în urma presiunilor Moscovei, dar susţinută atunci de o mare parte din populaţia kârgâză.

Astfel, utilizatorii reţelelor de socializare îşi exprimă temerea că scenariul din Crimeea s-ar putea repeta şi în Kârgâzstan. Având în vedere prezenţa bazei aeriene ruse, oare ce s-ar putea întâmpla dacă Moscova ar considera că drepturile etnicilor ruşi sunt încălcate, se întreabă ei. Însă nu doar internauţii manifestă astfel de temeri, ci şi oficialii şi activiştii de la Bişkek, însă ţinând cont de orientarea pro-rusă a preşedintelui, ei nu îndrăznesc să se exprime public.

'Este scandalos ce se întâmplă acum în Crimeea. Este un atac la adresa integrităţii unui stat, iar dacă Kremlinul va reuşi acolo, nimeni nu poate garanta că acest scenariu nu se va repeta şi în Kârgâzstan. Avem o bază aeriană rusă nu departe de Bişkek, iar dacă Moscovei nu îi va conveni ceva aici, atunci trupele ruse vor putea fi desfăşurate rapid de la Kant oriunde în Kârgâzstan. Aşadar, trebuie să avem în vedere menţinerea bazei americane şi după luna iulie, pentru a păstra un echilibru, ori să scoatem toate bazele militare străine din Kârgâzstan', sintetizează un diplomat într-o declaraţie acordată autorului articolului.

Totuşi, mulţi locuitori ai Kârgâzstanului sprijină Rusia şi intervenţia ei în Crimeea, la fel ca şi apropiata retragere a bazei americane. Dar în acelaşi timp este evident că propaganda Kremlinului nu mai reuşeşte să păcălească pe toată lumea. Cât priveşte voinţa politicienilor locali de a întreprinde ceva, aceasta este o problemă separată.

Dar timpul trece repede şi Rusia şi-a consolidat în ultima vreme baza aeriană de la Kant, unde a suplimentat numărul elicopterelor de atac şi a sporit efectivele de paraşutişti. În paralel, soldaţii americani de la baza Manas şi-au restrâns operaţiunile şi îşi fac bagajele, după ce cu o lună în urmă a fost inaugurată facilitatea de tranzit de la Mihail Kogălniceanu.