Moscova şi Washingtonul, într-un dialog al surzilor pe tema Ucrainei

Diplomaţii ruşi şi americani se afundă într-un dialog al surzilor, de pe urma căruia profită Rusia şi în special preşedintele Vladimir Putin, scrie Le Nouvel Observateur.

Va fi întrerupt dialogul ruso-american? Replicile sunt adesea tăioase între Moscova şi Washington. Dacă până în prezent diplomaţia a menţinut întins firul discuţiei între cele două capitale, ale căror obiective se îndreaptă arareori în aceeaşi direcţie, problema ucraineană face să existe un mare risc de ruptură, constată publicaţia franceză menţionată.

Şeful diplomaţiei americane, John Kerry, care urma să se deplaseze în Rusia, a exclus de facto posibilitatea de a avea o întrevedere cu omologul său Serghei Lavrov înainte ca cei doi să se pună de acord pe marginea conţinutului discuţiilor. Un apel telefonic din partea secretarului de stat american, survenit marţi seara, a încălzit puţin atmosfera, însă doar cu câteva grade: desigur, discuţiile continuă, însă pe baza unor viziuni ce par ireconciliabile.

În mod oficial, cei doi oameni de stat 'au discutat despre mijloacele de normalizare rapidă a situaţiei din Ucraina' şi despre 'propunerile concrete ale Rusiei şi SUA, menite să asigure pacea civilă şi armonia în această ţară'. Propuneri ale Rusiei despre care în continuare nu se ştie aproape nimic.

De fapt, Washingtonul acuză Moscova că nu ţine cont de propunerile sale, acuzaţie pe care ruşii nu o neagă, aceştia reproşându-le 'partenerului' lor american că plasează criza ucraineană - şi prin urmare soluţiile de a ieşi din aceasta - sub semnul unui conflict ruso-ucrainean. O viziune pe care Moscova o respinge.

La rândul lor, occidentalii au elaborat o listă de propuneri pentru a ieşi din criză. Ei i-au cerut Rusiei să-şi retragă forţele militare din Crimeea, să autorizeze desfăşurarea de observatori internaţionali şi de controlori ai respectării drepturilor omului, precum şi să sprijine desfăşurarea de alegeri libere şi corecte în mai, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Totuşi, potrivit Le Nouvel Observateur, este greu de imaginat cum ar putea Rusia să susţină scrutinul prezidenţial din Ucraina, menit să găsească un succesor pentru preşedintele destituit Viktor Ianukovici: acesta din urmă a plecat din Ucraina pentru a se refugia în Rostov-pe-Don, de altă parte a frontierei ruso-ucrainene. În ochii Moscovei, Ianukovici rămâne singurul preşedinte legitim.

Occidentalii avansează de asemenea necesitatea pentru Rusia de a accepta rapid formarea unui grup de contact care să ducă la dialog între Ucraina şi Rusia, pentru o detensionare a situaţiei şi pentru restaurarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, o idee respinsă de Moscova. 'Acest lucru ne face să zâmbim', astfel a reacţionat purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin. De fapt, Moscova nu recunoaşte autorităţile aflate în prezent la conducerea Kievului: prin urmare, cum ar putea ea să accepte să discute cu ele?

În consecinţă, aceste concesii sunt inadmisibile în viziunea Rusiei. Moscova pretinde că apără populaţia rusofonă, care ar fi, în opinia ei, maltratată de noua putere de la Kiev, (putere) 'rezultată în urma unei lovituri de stat', şi respinge ideea conform căreia ea ar fi responsabilă de criza actuală.

Luni, Serghei Lavrov a declarat foarte clar că propunerile americane nu satisfac Moscova, subliniind intenţia ei de a 'readuce situaţia în cadrul de drept internaţional'. Rusia continuă să joace pe ameninţarea unui divizări ucrainene. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe rus, Serghei Lavrov a subliniat în discuţia cu John Kerry 'în special necesitatea de a ţine cont, în căutarea unei ieşiri din criză, de interesele tuturor ucrainenilor şi ale tuturor regiunilor, precum şi de a respecta drepturile locuitorilor Crimeei de a-şi decide în mod absolut independent destinul, în acord cu normele de drept internaţional'.

În timp ce parlamentul din Crimeea - nerecunoscut de noua putere de la Kiev - intenţionează să organizeze, la 16 martie, un referendum cu privire la o posibilă alipire la Rusia, Moscova a anunţat deja că va supune la vot în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului), la 21 martie, un text de lege care să permită încorporarea unui teritoriu străin în Federaţia Rusă, fără acordul statului lezat.

Deocamdată, Vladimir Putin nu pare să aibă interesul de a ordona retragerea trupelor ruseşti. De fapt, conchide publicaţia franceză, modul său de a gestiona criza ucraineană îi este extrem de favorabil pe plan intern: cota de popularitate a lui Putin se află la cel mai înalt nivel de după ce liderul rus a fost reales, în mai 2010, întrunind în prezent 69% opinii favorabile.