Preşedintele CEDO: R. Moldova are un număr mare de cereri adresate Curţii

Cu ocazia celebrării a 20 ani de la intrarea în vigoare, pentru Republica Moldova, a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, preşedintele Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) Guido Raimondi, aflat într-o vizită la Chişinău, a atenţionat că ţara are un număr mare de cereri adresate Curţii, de aceea autorităţile moldoveneşti trebuie să pună presiune pe instanţele naţionale pentru a avea o justiţie corectă.

„CEDO nu trebuie să fie un remediu, o ultimă instanţă pentru înfăptuirea justiţiei”, a adăugat demnitarul, apreciind eforturile oficialilor moldoveni pentru deschidere şi cooperare de-a lungul timpului.

În context, ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari a menţionat că se depun eforturi considerabile pentru îmbunătăţirea sistemului judiciar din ţară şi a manifestat gratitudine pentru susţinerea financiară acordată de Uniunea Europeană. Astfel, acesta a comunicat că se întreprind măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, combaterea corupţiei şi se ameliorează cadrul legislativ în corelare cu normele internaţionale.

Convenţia Europeană a intrat în vigoare, pentru Moldova, pe 12 septembrie 1997. Prima hotărâre în privinţa Moldovei a fost pronunţată în 2001 pe cazul Mitropoliei Basarabiei. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a constatat că refuzul de a înregistra un cult religios contravine dreptului la religie. Din 1997 până în prezent, CEDO a primit peste 12.500 de cereri îndreptate împotriva Moldovei pronunţând peste 350 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, iar în baza acestor decizii, R. Moldova a achitat compensaţii de peste 16. 000. 000 euro.

De menţionat că, doar datorită Convenţiei, R. Moldova are o legislaţie care protejează mai bine libertatea de exprimare. A fost anulată interdicţia pentru persoanele cu dublă cetăţenie de a deţine funcţii publice, iar imunitatea şefului statului nu mai este absolută.