Preşedintele CEDO: R. Moldova are un număr mare de cereri adresate Curţii
În prezent, în R. Moldova se iau măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, combaterea corupţiei, şi se ameliorează cadrul legislativ în corelare cu normele internaţionale, afirmă ministrul Justiţiei.
Preşedintele CEDO Guido Raimondi în vizită la Ministerul Justiţiei RM (justice.gov.md)
Cu ocazia celebrării a 20 ani de la intrarea în vigoare, pentru Republica Moldova, a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, preşedintele Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) Guido Raimondi, aflat într-o vizită la Chişinău, a atenţionat că ţara are un număr mare de cereri adresate Curţii, de aceea autorităţile moldoveneşti trebuie să pună presiune pe instanţele naţionale pentru a avea o justiţie corectă.
„CEDO nu trebuie să fie un remediu, o ultimă instanţă pentru înfăptuirea justiţiei”, a adăugat demnitarul, apreciind eforturile oficialilor moldoveni pentru deschidere şi cooperare de-a lungul timpului.
În context, ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari a menţionat că se depun eforturi considerabile pentru îmbunătăţirea sistemului judiciar din ţară şi a manifestat gratitudine pentru susţinerea financiară acordată de Uniunea Europeană. Astfel, acesta a comunicat că se întreprind măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, combaterea corupţiei şi se ameliorează cadrul legislativ în corelare cu normele internaţionale.
Convenţia Europeană a intrat în vigoare, pentru Moldova, pe 12 septembrie 1997. Prima hotărâre în privinţa Moldovei a fost pronunţată în 2001 pe cazul Mitropoliei Basarabiei. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a constatat că refuzul de a înregistra un cult religios contravine dreptului la religie. Din 1997 până în prezent, CEDO a primit peste 12.500 de cereri îndreptate împotriva Moldovei pronunţând peste 350 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, iar în baza acestor decizii, R. Moldova a achitat compensaţii de peste 16. 000. 000 euro.
De menţionat că, doar datorită Convenţiei, R. Moldova are o legislaţie care protejează mai bine libertatea de exprimare. A fost anulată interdicţia pentru persoanele cu dublă cetăţenie de a deţine funcţii publice, iar imunitatea şefului statului nu mai este absolută.
