Premiul IgNobel de la Harvard: cele mai bizare premii care te fac să râzi

Premiul Ig Nobel
Premiul Ig Nobel (STAN HONDA / AFP / Getty Images)

Premiul pentru pace a fost acordat dictatorului din Belarus Aleksandr Lukaşenko. El a interzis să se aplaude în public şi a arestat un bărbat infirm deoarece a făcut acest lucru. Printre câştigătorii parodiei Premiului Nobel sunt şi cercetătorii italieni cu descoperirea: se poate merge pe apă cu ajutorul gravităţii lunare.

Omul poate merge pe apă, cu condiţia să se afle pe Lună. Aceasta este descoperirea unor cercetători italieni şi a fost distinsă cu premiul Ig Nobel. Este vorba despre o recunoaştere a revistei Annals of Improbable Research, care vrea să fie o parodie a Premiului Nobel.

Evenimentul din acest an a avut loc în noaptea de 12 septembrie la Teatrul Sanders de la Universitatea Harvard, în Statele Unite ale Americii, onorând pe toţi cei care au excelat în domeniul ştiinţei care "te fac să râzi şi apoi te fac să gândeşti".

Printre cele zece premii, cel pentru pace s-a dus la preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko şi la fosta poliţie de stat sovietică, pentru interzicerea aplauzelor în public şi pentru arestarea unui om cu un singur braţ pentru delict. „Nu am reuşit să ajungem la prim-ministru pentru a-i oferi premiul, dar avem ştiri suficiente că acesta îl merită pe deplin", a declarat Marc Abrahams, directorul revistei.

Unul dintre premiile cele mai bizare este cel pentru „sănătatea publică” şi a fost acordat unor medici din Tailanda, care au dezvoltat o metodologie pentru a trata persoanele care au suferit amputarea penisului.

În timp ce premiul pentru chimie a mers la cercetătorii japonezi care au descoperit mecanismul care provoacă lacrimi în cei care taie ceapa, premiul Ig Nobel pentru medicină a ajuns la japonezul Masateru Uchiyama de la Teikyo University din Tokyo, deoarece a evidenţiat efectul pozitiv al muzicii de Operă pe transplanturile de inimă, în acest caz efectuate pe şoareci.

Echipa condusă de francezul Laurent Bègue a câştigat premiul pentru psihologie, demonstrând că atunci când eşti beat, eşti convins, de cele mai multe ori, că eşti cel mai frumos din lume.

Recunoaşterea în biologie şi astronomie a mers la echipa suedeză-australiană Marie-Dacke, care a descoperit cum gândacii de bucătărie sunt în stare să găsească drumul spre „casă" fiind ghidaţi de Calea Lactee.

Studiul câştigător pentru fizică este semnat de către Alberto Minetti, profesor la Departamentul de Fiziopatologie medico-chirurgicală şi de transplanturi de la Universitatea din Milano şi de alţi italieni de la IRCSS Sfânta Lucia şi la Universitatea din Tor Vergata din Roma. Cercetarea publicată în 2012, în revista Plos One, se referea la adaptarea greutăţii noastre la gravitaţii diferite de cele de pe Pământ, dovedind cum, cu ajutorul gravitaţiei lunare poţi fugi pe apă (dacă te afli deja acolo).

Experimentul italian este de fapt un efect secundar al unui studiu mult mai „serios" în domeniul reabilitării, explică Francesco Lacquaniti de la Ircss Sfânta Lucia şi Universitatea din Tor Vergata din Roma, unul dintre autorii articolului care se declară „amuzat la fel ca toţi ceilalţi autori ai premiilor câştigate". Experimentul a costat foarte puţin, deoarece cercetătorii au instrumentele necesare pentru a „simula microgravitaţia” „trimiţând’ omul pe Lună sau pe Marte.

„Vroiam să înţelegem dacă este posibil ca omul să meargă pe apă, iar răspunsul a fost: cu gravitaţia Lunii este posibil", spune Lacquaniti. „Experimentul a fost realizat cu o piscină gonflabilă şi cu câţiva voluntari care încercau să meargă pe apă în condiţii diferite".

Premiul IgNobel este într-adevar foarte potrivit în aceste cazuri, onorează pe toţi cei care au excelat în domeniul ştiinţei care te fac cu adevărat să râzi şi apoi te fac să gândeşti.