Premierul ungar acuză Uniunea Europeană de “abuz de putere”

Premierul ungar Viktor Orban a declarat marţi Parlamentului European că potenţialele măsuri disciplinare împotriva ţării sale reprezintă o “decizie morală” care este echivalentă cu “abuzul de putere”, potrivit Deutsche Welle.

Sub presiunea Comisiei Europene, Orban are de înfruntat un vot în urma căruia Ungaria şi-ar putea pierde dreptul de a vota în cadrul blocului din cauza a ceea ce numesc subminarea democraţiei şi a valorilor fundamentale ale UE. Miercuri va avea loc votul respectiv în Parlamentul European.

Orban a declarat: “Îmi apăr ţara în faţa dumneavoastră deoarece, pentru unguri, libertatea, democraţia, independenţa şi Europa sunt probleme legate de onoare”.

“Ceea ce faceţi voi aici este o palmă dată peste faţă Uniunii. Noi am apărat Ungaria şi am apărat Europa. Avem o imagine diferită despre natura creştinismului în Europa şi despre rolul naţiunilor şi culturilor în ţara noastră”, a adăugat el.

Judith Sargentini, care a lansat dezbaterea privind sancţionarea Ungariei pe baza Articolului 7 al Tratatului UE, a afirmat că Orban a orchestrat “erodarea structurală a statului de drept”. Acest articol permite suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în cazul în care “există riscul evident” ca acesta să încalce valorile evidenţiate în Articolul 2 al Tratatului. Aceste valori cuprind “demnitate umană, libertate, democraţie, egalitate, respectarea legii şi a drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor”.

Frans Timmermans, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a declarat că “societatea civilă este structura societăţii democratice şi este ameninţată de măsurile luate de guvernul ungar”.

Manfred Weber, liderul conservatorilor germani din Parlamentul European, care a semnalat intenţia de a conduce Comisia Europeană, a susţinut că Ungaria trebuie să aleagă “între naţionalism şi Europa”.

Nigel Farage, fostul lider al partidului britanic de extremă dreapta UKIP şi care a susţinut ieşirea Marii Britanii din UE, l-a apărat pe Orban, afirmând că “cel puţin un politician UE este pregătit să îşi apere principiile”. El i-a cerut premierului ungar să se alăture “clubului Brexit”.

Alţi europarlamentari au declarat că posibilele acţiuni disciplinare împotriva Ungariei “nu reprezintă un atac asupra poporului ungar”.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz, care a susţinut mult timp poziţia dură a lui Orban privind imigraţia, şi-a semnalat intenţia de a vota împotriva Ungariei. “Nu există compromisuri în privinţa respectării legii. Valorile fundamentale trebuie să fie protejate”, a precizat el pentru postul de televiziune ORF.

În timpul guvernării Orban, Ungaria a fost martoră la ceea ce unii critici au numit a fi o orientare spre autoritarism. Premierul de extremă dreapta a vizat în mod constant libertatea presei, independenţa sectorului judiciar, solicitanţii de azil şi organizaţiile nonguvernamentale.

Guvernul lui Orban a adoptat în această vară aşa-numita lege “Stop Soros”, numită după miliardarul american George Soros, acuzat de premierul ungar că susţine imigraţia în masă spre Europa şi că furnizează sprijin grupurilor civice care oferă ajutoare legale solicitanţilor de azil şi refugiaţilor.

Conform legii “Stop Soros”, persoanele care ajută imigranţi în procesul cererilor de obţinere de azil sau care “furnizează ajutoare sau beneficii financiare” imigranţilor ilegali vor fi traşi la răspundere şi vor primi o sentinţă de un an închisoare.

Orban a promis recent că va alunga din ţară ONG-urile lui Soros, afirmând că “motivaţia ideologică a lui Soros şi a armatei sale este o Europa multiculturală” şi că “lor nu le plac tradiţiile Europei creştine”.