Povestea domeniului Ion Ghica - de la Conac la gospodărie comunală şi apoi spital. Tur ghidat la Ghergani

Pentru iubitorii de trecut, istoricul de artă Ruxandra Beldiman propune un tur ghidat într-un loc de o frumuseţe mitică- domeniul Ion Ghica de la Ghergani (conac, capela, morminte, parc), reconstituind istoria proprietăţii, a clădirilor şi evocând contribuţia mai multor generaţii de ctitori.
Conacul Ion Ghica de la Ghergani
Conacul Ion Ghica de la Ghergani (Asociatia-Editura Istoria Artei)

La jumătatea distanţei dintre Târgovişte şi Bucureşti, amplasat într-un parc de o frumuseţe aparte, se află fosta moşie a cărturarului român Ion Ghica. Domeniul cuprinde rămăşiţele conacului boieresc, capela familiei şi, în faţa acesteia, două pietre funerare. Primul loc de veci este al lui Ionel Ghica (1904-1932), celebrul aviator român, nepotul lui Ion Ghica, pe a cărui placă sunt cioplite cursele pe care le-a străbătut înainte de a muri: Varşovia, Khartoum, Saigon... Al doilea este cel al Irinei Ghica (născută Cantacuzino), la căpătâiul căreia veghează cinci îngeri. Sub biserică este cripta Ghiculeştilor, unde se află mormântul lui Ion şi al Elisei Ghica. Capela este opera celebrului arhitect Grigore Cerchez.

Povestea domeniului din Ghergani

Traseul domeniului de la Ghergani al familiei Ghica începe în secolul al XVIII-lea când Maria Văcărescu, fiica marelui ban Barbu Văcărescu şi rudă cu Ienăchiţă Văcărescu se căsătoreşte cu banul Dumitrache Ghica (1718-1807). Prin această alianţă moşiile Ghergani şi Gămăneşti alăturate intră parţial în posesia familiei Ghica. Moşia este lăsată pe rând moştenire descendenţilor familiei Ghica: lui Scarlat Ghica (1750-1802), lui Dimitrie (Ţache) Ghica, ctitor al bisericii domeniului Gămăneşti, lui Ion Ghica (1816-1897), potrivit monumenteuitate.org.

Ion Ghica, scriitor, inginer, om politic, prim ministru în perioada antebelică şi membru al Academiei Române, începe să folosească frecvent reşedinţa după Unirea Principatelor când revine în ţară.

În 1886 din corespondenţa lui Ion Ghica cu Vasile Alecsandri aflăm despre palatul de la Ghergani, care era aproape terminat. Despre forma neoclasică a clădirii aflăm din fototeca INP (fostă DMI) că ar fi realizată de arh. Gh. Mândrea. „Aici, la moşie la Ghergani, aveam până mai deunăzi un vecin bun cu care am petrecut multe şi lungi seri de iarnă”, îşi începea Ion Ghica una dintre celebrele sale scrisori către Vasile Alecsandri.

Cutremurul din 1940 distruge etajul şi acoperişul, primul fiind demolat, peste parter ridicându-se un acoperiş provizoriu. În perioada premergătoare naţionalizării din 1948, moştenitorii familiei Ghica iniţiază procesul de clasare ca monument istoric pentru întreg domeniul, inclusiv capela, cererea lor fiind respinsă de Comisiunea Monumentelor Istorice.

Prin naţionalizare domeniul este transformat în GAC (gospodărie agricolă comunală) Ghergani. Funcţiunea se schimbă în spital raional în 1950 iar zece ani mai târziu în spital de copii. Această utilizare improprie generează o serie de modificări ale spaţiilor interioare, recompartimentări şi dotări specifice.

După 1990 a fost înfiinţată Fundaţia Ion Ghica ce dorea restaurarea domeniului prin concesionarea acestuia de la stat; demersurile nu s-au concretizat. În 2004 în urma procesului de retrocedare moşia revine moştenitorilor de drept.

Mulţi ani, moşia Ghica a fost lăsată în părăsire. Acum însă a intrat într-un amplu proces de restaurare care să pună în valoare conacul, templul şi monumentele funerare.

Capela Ion Ghica, Ghergani, Dâmboviţa
Capela Ion Ghica, Ghergani, Dâmboviţa (cellacosimex.ro)

Capela domeniului este realizată de arh. Dimitrie Berindei, aici găsindu-şi odihna Ion Ghica şi soţia sa Alexandrina. Ridicată într-un stil neo-românesc timpuriu capela diferă de stilul palatului. Aceasta, asemeni palatului, a trecut prin cutremurele din 1940 şi 1977 prezentând în prezent degradări majore ce necesită consolidare. În exterior se găsesc morminte ale membrilor familiei Ghica, se mai specifică pe monumenteuitate.org.

Ion Ghica (1816, Bucureşti-1897, Ghergani), de la a cărui naştere se împlinesc 200 de ani în 2016, a fost inginer de mine prin formaţie, scriitor şi memorialist de excepţie, diplomat, matematician, om politic şi pedagog. A fost prim-ministru al României de două ori, senator şi diplomat, guvernator al insulei Samos ca reprezentant al Curţii Otomane şi preşedinte al Academiei Române de patru ori.

Turul ghidat de la Ghergani

Asociaţia şi Editura Istoriei Artei vă propune un dublu eveniment la Ghergani, domeniul lui Ion Ghica, duminică, 11 septembrie, începând cu ora 12:00.

Lansarea albumului „Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani” (Editura Istoria Artei, colecţia Familii istorice, 2016) este prilejuită de sărbătorirea a 200 de ani de la naşterea omului politic, diplomatului, scriitorului şi preşedintelui Academiei Române, Ion Ghica (1816-1881). Evenimentul are loc începând cu ora 16:00, în prezenţa autoarei, dr. Ruxanda Beldiman şi a membrilor familiei Bossy, urmaşii familiei Ghica şi proprietarii actuali ai domeniului. Albumul are 112 pagini, este format 20 cm x 20 cm, duotone şi color.

Ghergani, loc mitic al literaturii române, unde au văzut lumina zilei „Scrisorile” lui Ion Ghica era în secolul al XIX-lea o curte boierească în plină transformare, înconjurată de un parc romantic. Localitatea era situată aproape de jumătatea drumului între Bucureşti şi Târgovişte în plină câmpie pe care mai existau încă resturi din Codrul Vlăsiei.

Refuncţionalizarea culturală şi memorialistică a ansamblului - conac, capelă, parc - dorită de urmaşii lui Ion Ghica, actualii proprietari, se sprijină pe proiectul de restaurare şi reabilitare conceput de arhitectul Şerban Sturdza, împreună cu biroul de arhitectură Prodid, în respectul monumentului istoric şi al spiritului locului.

Mai multe detalii despre Turul ghidat puteţi afla pe pagina de facebook al evenimentului