Poveste emoţionantă: Un copil diabetic în vârstă de şase ani devine antreprenor din dorinţa de a sta cu colegii săi [video]
alte articole
Ian Unger are doar şase ani, însă are o determinare impresionantă. Este un copil ca mulţi alţii: vrea să se joace, îi place să aibă companie şi să descopere lumea care îl înconjoară în oraşul în care trăieşte - Michigan, Statele Unite. Ian are însă o problemă: are diabet zaharat de tip I. Iar acest lucru îl împiedică să ia autobuzul pentru a merge la şcoală împreună cu ceilalţi colegi, deoarece are nevoie de o monitorizare constantă a nivelului de insulină.
La persoanele cu diabet de tip I, simptomele debutează adeseori brusc şi cu intensitate crescută. Se poate instala rapid o stare denumită cetoacidoză diabetică. În absenţa insulinei, majoritatea celulelor din organism nu pot folosi glucoza din sânge. Pentru a supravieţui, aceste celule încep să utilizeze un mecanism secundar pentru producerea energiei. Celulele adipoase încep să metabolizeze grăsimile, ceea ce conduce la producţia unor compuşi denumiţi cetone. Cetonele reprezintă o sursă de energie celulară, însă determină acidifierea sângelui (cetoacidoză).
Simptomele iniţiale ale cetoacidozei diabetice includ senzaţie intensă de sete şi eliminarea unui volum mare de urină, scădere ponderală, greaţă, vomă, oboseală şi – în special la copii – dureri abdominale.
Respiraţia devine profundă şi rapidă, deoarece organismul încearcă să corecteze acidoza sanguină. Aerul expirat miroase a acetonă, mirosul fiind determinat de cetonele excretate prin respiraţie. În absenţa tratamentului, cetoacidoza diabetică poate evolua către comă şi deces, uneori în decurs de numai câteva ore (sursă).
În cazul lui Ian monitorizarea ar putea fi făcută cu ajutorul unui câine dresat special să perceapă modificările de zahăr din sânge cu 45 de minute înaintea apariţiei simptomului cetoacidozei diabetice. Dar costul unui astfel de câine este semnificativ: 25.000 dolari. O cheltuială pe care familia nu şi-o putea permite.
Şcoala le-a propus părinţilor lui Ian ca acesta să călătorească singur în autobuz după începerea orelor. „Nu i-ar plăcea acest lucru”, a relatat mama copilului, Katrina Christensen, pentru First Coast News. „El este foarte sociabil. Această veste l-a devastat.”
Dar micul Ian nu a plâns prea mult şi, împreună cu familia, a inventat un mod de a strânge fonduri: au decis să crească şi să vândă dovleci.
Şi când, în final, fructul muncii lor a fost gata, au anunţat vânzarea pe Facebook. O poveste care nu putea rămâne neobservată: postarea sa a fost distribuită de peste 500 de ori, iar familia a vândut aproape 150 de dovleci într-o singură zi.
„Unele persoane ne-au donat dovlecii lor şi au cumpărat alţii - spune mama lui Ian -. Am plâns toată ziua pentru cât de multă dragoste ne-au demonstrat atât de multe persoane.”
Dar nu numai dragoste ci şi resurse: strângerea de fonduri a fost deschisă pe 12 octombrie, iar în şase zile au fost colectaţi cei 25.000 dolari, datorită donaţiilor a 700 de persoane. Acum Ian va avea câinele său special şi poate sta împreună cu colegii.
Mai multe informaţii aici.