Ponta, despre asumarea legii retrocedărilor în Parlament: Vă cer să combatem fenomenul samsarilor, poate cea mai mare fraudă de după '89

Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, în şedinţa de plen a Parlamentului, că prin asumarea de către Guvern a proiectului de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a caselor naţionalizate, va fi combătut cel mai grav fenomen de după 1989, cel al samsarilor imobiliari.

De asemenea, în discursul său susţinut în faţa Parlamentul, şeful Executivului şi-a cerut oficial scuze tuturor oamenilor “care au avut de suferit”.

“Este prima oară când îmi asum răspunderea pe un proiect de lege. Acest act îşi propune să aducă o reparaţie istorică. Ca social-democrat care trăieşte în secolul 21 cer scuze tuturor celor care au avut de suferit, persoanelor particulare, dar mai ales cultelor, cu o specificaţie cultului greco-catolic. Vreau să prezint aceste scuze oficiale.

Legea vine cu o soluţie juridică realistă şi pragmatică. În baza legii 244 de acum opt ani se anticipa ca toate despăgubirile să fie acordate prin acţiuni la Proprietatea. S-au soluţionat doar 13.000 de cereri din 200.000. Vă cer să combatem un fenomen extrem de grav, cel al samsarilor. Poate cea mai mare fraudă de după 1989. Cesionari care au plătit 50-100.000 de euro au primit despăgubiri de milioane de euro. Prin această lege punem stavilă acestui fenomen”, a declarat Victor Ponta.

Premierul a făcut şi o trecere în revistă a numărului imobilelor şi terenurilor retrocedate de-a lungul celor 23 de ani de după Revoluţie.

“S-au retrocedat circa 10.000 de clădiri, circa 1,3 milioane de hectare, din care 300.000 în intravilan. S-au restituit în numerar 150 milioane de euro şi patru miliarde de euro în acţiuni la Fondul Proprietatea. Mai sunt de restituit opt miliarde de euro. La CEDO sunt 3.500 de cauze. În 2010, a fost o decizie pilot, a acordat un termen României, altfel toate cele 3.500 de cauze erau rezolvate conform deciziei pilot, ceea ce era complet nesustenabil. Orice altă despăgubire decât cea cu puncte ar fi dus la un deficit. Sistemul cu puncte l-am discutat cu experţii CEDO. Un punct este un leu. Cesionarii vor primi doar 15% din diferenţa dintre preţul plătit şi valoarea despăgubirii”, a explicat şeful Guvernului.

Totodată, primul-ministru a mai precizată că parcurile şi spaţiile verzi nu vor fi retrocedate, iar islazurile “nu mai pot fi retrocedate decât cu referendum al comunităţii locale”.

“Principiul de bază este al restituirii în natură către proprietari. Şcolile şi spitalele retrocedate timp de zece ani nu-şi pot schimba destinaţia. Parcuri şi spaţii verzi nu se retrocedează. Nu mai pot fi retrocedate islazuri decât cu referendum al comunităţii locale. Pădurile retrocedate se vor supune unui regim strict”, a adăugat Victor Ponta.
Nu în ultimul rând, premierul le-a cerut parlamentarilor să adopte acest proiect de lege pentru a-i trage la “răspundere penală pe cei care au fraudat statul român cu milioane de lei”.

“Vă cer un parteneriat cu Parlamentul. Această lege a fost un turnesol pentru a vedea unde se opreşte demagogia. Au fost amendamente ruşinoase. Domnul Tise a propus să dăm toţi banii cesionarilor. Domnul Ungureanu a propus să dăm doar 25% foştilor proprietari. Să tragem la răspundere penală pe cei care au fraudat statul român cu milioane de lei. Mulţi din cei care sunt aici ştiu cine sunt aceştia”, a concluzionat Ponta.

În sala şedinţei de plen reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost prezent 401 de aleşi din totalul de 588.

Noua lege ar fi trebuit adoptată până pe 12 aprilie, ceea ce nu era posibil. Înainte de a se trece la aprobarea legii, reprezentanţii Executivului vor discuta la Strasbourg cu specialiştii CEDO despre acest proiect.

Proiectul trebuia să fie aprobat de Parlament, prin angajarea răspunderii Guvernului, pe 26 martie, conform calendarului stabilit iniţial. Discuţiile cu specialiştii CEDO au fost încheiate şi va urma angajarea răspunderii în Parlament.

Proiectul prevede că foştii proprietari ai caselor naţionalizate, care nu pot fi despăgubiţi în natură, vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor.

Foştii proprietari ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Proiectul de lege prevede, printre altele, că destinaţia anumitor imobile retrocedate, cum ar fi cele în care funcţionează şcoli şi spitale, va putea fi menţinută doar pentru o perioadă de zece ani.

Câte clădiri au fost restituite în natură către proprietari până acum

În ceea ce priveşte restituirile în natură, premierul Victor Ponta a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că “începând cu 1991 până în 2013, 9.000 de clădiri de diverse dimensiuni au fost restituite în natură către proprietari, dar mai ales către cesionari, acestea incluzând şcoli, grădiniţe, spitale, muzee, sedii de poliţie”.

De asemenea, şeful Guvernului a mai precizat că “în jur de 2.000 erau clădiri publice, celelalte, sigur, erau ocupate de privaţi” şi că “pentru statul român pierderea atâtor mii de clădiri care găzduiau şcoli, spitale, muzee a reprezentat o încărcătură importantă”.

Premierul a mai adăugat că au fost restituite 340.000 de hectare de terenuri în intravilan şi 700.000 de hectare în extravilan şi că mai există decizii de punere în posesie a încă 300.000 de hectare.

„Au fost restituite 340.000 de hectare de terenuri în intravilan şi sigur m-am întrebat şi eu de unde are România atât de multe hectare în intravilan şi domnul preşedinte mi-a explicat că deşi erau în extravilan, prin hotărârile date de autorităţi au trecut în intravilan pentru că în felul acesta despăgubirile să fie mult mai mari. Deşi, sigur atunci când au fost confiscate, în urmă cu 70 de ani nici nu se apropia oraşul de acele zone. Am ajuns să avem 340.000 de hectare în intravilan restituite, şi evident evaluate ca fiind terenuri de intravilan, şi 700.000 de hectare în extravilan şi de asemenea mai avem deja decizii de punere în posesie de încă 300.000 de hectare. Deci un milion de hectare în extravilan şi 300.000 de hectare în intravilan”, a declarat Ponta.

Liceul Nicolae Tonitza, Facultatea de limbi străine Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai, pe lista retrocedărilor

Primul-ministru Victor Ponta, a precizat, vinerea trecută, că potrivit unei analize realizată de Guvern, pe lista clădirilor revendicate pentru retrocedare de către foştii proprietari figurează Liceul de Artă “Nicolae Tonitza” din Bucureşti, Liceul “Dinu Lipatti” din Bucureşti, Facultatea de limbi străine din Capitală şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Pe aceeaşi listă mai apar: Universitatea 1 Decembrie 1919 din Alba-Iulia, Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân din Râmnicu-Vâlcea, Seminarul Teologic din Curtea de Argeş şi Colegiul Naţional Silvania din Zalău.