Proprietarii caselor naţionalizate protestează la Parlament

Problema nerezolvată a retrocedării caselor naţionalizate, la 23 de ani de la Revoluţie, revine în actualitate. Nemulţumiţi de proiectul de lege propus de Guvern, reprezentanţii mai multor asociaţii ale proprietarilor de imobile naţionalizate de regimul comunist şi care nu şi-au redobândit bunurile confiscate vor protesta miercuri, în faţa Parlamentului, începând cu ora 10,30. Mitingul va avea loc în timp ce parlamentarii vor dezbate proiectul de lege a despăgubirilor pentru imobile naţionalizate.

Organizatorul mitingului, Elena Nişulescu, de la Asociaţia Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat, a atras atenţia că proiectul de lege este o "bătaie de joc" la adresa proprietarilor bătrâni şi bolnavi care sunt purtaţi pe drumuri de ani de zile. Dreptul lor la proprietate a fost încălcat de comunişti, iar fosta şi actuala putere nu au reuşit să le redea imobilele confiscate nici până acum.

“La protest am chemat oameni foarte în vârstă, bolnavi, care sunt nemulţumiţi de proiectul de lege care nici măcar nu a fost discutat cu noi. Proiectul a fost pus pe internet de trei zile, nu s-au consultat cu noi şi nu a fost respectată legea referitoare la transparenţă. Nu s-a acordat un termen pentru dezbaterea publică a proiectului în forma în care a ajuns la Parlament. Este o bătaie de joc, proprietarii primesc puncte, trebuie să se prezinte la licitaţii. Problemele noastre se cunosc, Parlamentul le ştie, dar nu-i pasă. Mergem mâine (n.r. miercuri) acolo să le arătăm că încă mai trăim”, a declarat, pentru Epoch Times, Elena Nişulescu.

De la naţionalizarea primelor imobile de către comunişti au trecut aproape 65 de ani, iar de la Revoluţia din 1989, aproape 24 de ani în care oamenii au aşteptat să fie despăgubiţi. La 15 ani de la apariţia Legii restituirii proprietăţilor funciare şi 12 ani de la Legea de restituire a imobilelor preluate abuziv de către statul comunist, despăgubirile încă nu s-au încheiat şi nu se ştie când vor fi finalizate.

Cei de la asociaţiile de proprietari ale căror imobile au fost naţionalizate şi nu au primit încă despăgubiri de la stat s-au reunit şi au elaborat mai multe propuneri la proiectul de lege. Ei speră să-i convingă pe guvernanţi să le redea cât mai rapid proprietăţile sau bunurile moştenite de la familiile lor şi pentru care s-au luptat ani de zile.

Pentru că au observat că în ţară nu sunt ascultaţi, proprietarii nemulţumiţi s-au adresat la CEDO. “O parte dintre propunerile şi criticile noastre au fost preluate într-un material publicat de cei de la CEDO. Guvernul a prezentat proiectul de lege la CEDO, iar Curtea a formulat un punct de vedere în care se regăsesc şi o parte dintre problemele ridicate de noi. În document se sugerează cum ar trebui modificat proiectul. Noi suntem mulţumiţi cu punctul de vedere al CEDO, dar Guvernul nu a preluat toate recomandările de acolo”, a precizat, pentru Epoch Times, Călin Ispravnic, preşedintele Asociaţiei pentru Proprietate Privată.

În afară de protestul de la Parlament, proprietarii au mai încercat şi alte forme de a interveni pentru a obţine modificările dorite la lege. “Am încercat să contactăm diverşi parlamentari pentru a le prezenta propunerile noastre, astfel încât aceştia să susţină diverse amendamente la proiectul de lege. Ne aşteptam la mai multă susţinere din partea celor de la PNL”, a afirmat Călin Ispravnic.

Propunerilor asociaţiilor de proprietari au mai fost prezentate autorităţilor cu ocazia dezbaterii publice a formei iniţiale a proiectului, care a fost organizată în pripă, de pe o zi pe alta, şi la care nu au putut participa decât puţine din persoanele interesate. Acest lucru a fost reclamat deja la CEDO, unde proprietarii au solicitat o audienţă pentru a-şi prezenta nemulţumirile.

“Ne-au anunţat de pe o zi pe alta, când afară era cod portocaliu de ninsoare. Reprezentanţii proprietarilor care acum sunt stabiliţi în Germania şi cei din Piteşti nu au reuşit să ajungă. Au participat în total 20 de persoane, însă toate propunerile pe care le-au făcut au fost respinse. Singurul motiv invocat a fost lipsa de bani, ni s-a spus mereu că ei ar vrea să ofere mai mult, dar nu pot. În schimb, autorităţile au găsit 1,4 miliarde de euro pentru linia de metrou din Drumul Taberei sau pentru Bechtel”, a precizat recent Călin Ispravnic.

Una dintre principalele nemulţumiri ale proprietarilor este cea legată de sistemul de compensare prin puncte.

“Art. 1 alin. 2 introduce sistemul de compensare prin puncte, sistem care contravine recomandărilor făcute de asociaţiile noastre prin numeroasele memorii depuse în ultimul timp şi care este total defavorabil proprietarilor. Acest sistem de compensare prin puncte şi valorificarea punctelor prin licitaţie defavorizează mai ales proprietarii din zonele rurale şi din oraşele mici. Aceştia, din cauza insuficientei informări, a vârstei şi a stării sănătăţii (fiind greu deplasabili), a lipsei drumurilor de acces, a mijloacelor de transport în comun de la domiciliu şi a distanţei foarte mari până la terenul care se licitează (care poate fi şi de 10-15 ore dus-întors), uneori chiar din cauza lipsei mijloacelor financiare pentru deplasare sau plata unui reprezentant pentru licitarea online, cei care au de valorificat acele puncte vor avea tendinţa să renunţe la a le valorifica sau să accepte ofertele de vânzare a punctelor către diverşi speculatori financiari: estimăm că în acesta situaţie ar fi cam 80% din petenţi”, se arată în punctul de vedere al proprietarilor şi care a fost prezentat guvernanţilor.

Asociaţiile de proprietari au trimis premierului Ponta un memoriu în care se menţionează: “Noua lege dă senzaţia unei mentalităţi comuniste, conform căreia „proprietatea este un moft“, cum a spus în public fostul preşedinte al României, Ion Iliescu în anul 1995 şi în anul 2001”.

Care este procedura din Parlament

Guvernul îşi va asuma miercuri răspunderea pentru Legea despăgubirilor pentru imobile naţionalizate, care a fost trimisă la Parlament. Pe ultima sută de metri, Guvernul a renunţat la o prevedere din proiect, la solicitarea celor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Este vorba despre faptul că persoanele care vor primi, prin retrocedare, imobilele confiscate de regimul comunist nu mai sunt obligate să ramburseze deţinătorului actual contravaloarea îmbunătăţirilor aduse în timp.

Iniţial, proiectul prevedea că, în cazul restituirii în natură a imobilelor, noul proprietar trebuie să ramburseze valoarea îmbunătăţirilor necesare şi utile aduse de ocupanţii casei şi, până la rambursare, deţinătorii exercită dreptul de retenţie cu privire la imobile.
Între timp, proiectul de lege a fost examinat de specialiştii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), iar prevederea a fost eliminată, la recomandarea acestora.

Tot după examinarea proiectului la CEDO, s-a decis completarea lui cu o nouă prevedere conform căreia, dacă au fost emise două sau mai multe titluri de proprietate pe acelaşi amplasament şi care se suprapun total sau parţial, comisia judeţeană va avea dreptul să dispună anularea totală sau parţială a titlurilor emise ulterior primului certificat de proprietate. În schimbul titlului de proprietate anulat vor fi luate măsuri compensatorii, în natură sau prin echivalent în bani.

Dacă pe terenurile preluate în mod abuziv au fost ridicate noi construcţii autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale şi spaţiilor verzi, vor fi acordaţi bani în echivalent.

Proiectul de lege privind despăgubirile a fost avizat pe 10 aprilie de Guvern.

Noua lege prevede că foştii proprietari ai caselor naţionalizate, care nu pot fi despăgubiţi în natură, vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor.

Foştii proprietari ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.