Ponta a dat bisericilor ultimele 2,3 milioane de euro din Fondul de rezervă

Cu toate că a promis că ultimii bani din Fondul de rezervă al Guvernului vor fi alocaţi primarilor, premierul Victor Ponta a împărţit, în final, suma de 25 de milioane de lei pe care a reţinut-o din buget pentru situaţii de urgenţă între aleşii locali şi biserici. Astfel, ultimele 10 milioane de lei (cca. 2,3 milioane de euro) din suma de 557 milioane avută de premier la dispoziţie în acest an din Fondul de rezervă au fost repartizaţi, în ultima şedinţă de Guvern, la Secretariatul pentru Culte, instituţie prin care statul a finanţat în ultimii ani bisericile de cartier şi Catedrala Mântuirii Neamului.

Această finanţare s-a făcut prin Hotărârea de Guvern care nu a fost dată publicităţii nici ca proiect şi nici măcar după ce a fost adoptată, fiind însă publicată în Monitorul Oficial cu prioritate în aceeaşi zi, pe 23 decembrie.

Premierul Victor Ponta a promis primarilor la începutul lui decembrie că le va aloca, pentru cheltuielile necesare în sezonul rece, toţi banii care i-au rămas din Fondul de rezervă. „Tot ce economisim până la sfârşitul anului vom da pentru necesităţi urgente. Suntem în decembrie, iarna nu-i ca vara, cum spun unii clasici care se pregătesc de pensie, şi, da, îi dau toţi banii, puteţi să mă certaţi dumneavoastră că dau la aleşi locali, bine fac!”, a declarat anterior premierul.

BOR cere cate 3000.000 lei de la fiecare consiliu judeţean

Patriarhia consideră că absolut toţi cetăţenii sunt obligaţi să contribuie la construcţia Catedralei Mantuirii Neamului, care este "cel mai important proiect bisericesc."

Catedrala va fi construită în stil bizantin românesc şi va fi cu 20 de metri mai înaltă decât Casa Poporului, întruparea visului megalomaniei ceauşiste. Catedrala va avea o capacitate 5.000 de persoane, 14 lifturi şi peste 700 de locuri de parcare şi va costa (fără finisaje şi podoabe) cca. 100 de milioane de euro, conform Patriarhiei.

Patriarhia a trimis o scrisoare către consiliile judeţene şi primării, pentru a cere bani, ignorând faptul că banii pe care îi gestionează edilii din ţară sunt bani strânşi din taxele şi impozitele plătite de la cetăţean.

"Constatăm cu îngrijorare că, în contextul actualei crize economice, rezultatele colectei naţionale pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului s-au diminuat îngrijorător, fapt care afectează bunul mers al acestui important şantier bisericesc. În aceste condiţii, vă rugăm, Domnule Preşedinte, să acordaţi un sprijin financiar în valoare de 300.000 de lei Patriarhiei Române – Catedrala Mântuirii Neamului, pentru plata materialelor şi manoperei necesare lucrărilor la structură în această fază esenţială pentru bunul mers al întregii lucrări”, se arată în scrisoarea trimisă în 11 noiembrie şi semnată însuşi de Patriarhul Daniel.

Conform Gândul, Patriarhia a solicitat banii în temeiul legii 376/2007 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. La art. 1, alin. 2, se menţionează că “fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale".

În 2010, înainte ca proiectul să fi fost demarat, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a declarat că "pentru proiect nu vor veni bani de la statul român şi că Biserica îşi asumă întreaga responsabilitate financiară, banii împrumutaţi urmând a fi înapoiaţi într-un termen de 15 - 20 de ani, plus o perioadă de graţie, de la ridicarea construcţiei la roşu.", conform wikipedia.

La trei ani de la această declaraţie, Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române informa că pentru lucrările la infrastructură s-au cheltuit 30 de milioane de euro, jumătate din ei venind de la bugetul de stat:

Până în prezent, totalul cheltuielilor însumează până în 30 de milioane de euro", declara pentru Adevărul, Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al BOR, după finalizarea lucrărilor de infrastructură. "Jumătate din aceşti bani vin din ajutorul bugetului de stat, iar cealaltă jumătate din donaţiile credincioşilor, din ţară şi din afară. O parte importantă a donaţiilor vine dinspre Arhiepiscopia Bucureştiului, ce include Bucureştiul şi judeţele Ilfov şi Prahova“.