BBC despre construirea de biserici în România; Patriarhia Română vorbeşte de manipulare
România se află în plin boom al construirii de biserici, cu aproximativ 10 de noi lăcaşuri de cult terminate în fiecare lună şi o imensă catedrală care capătă încet formă. Cu toate acestea, unii români sunt nemulţumiţi de cheltuielile implicate, într-una dintre cele mai sărace ţări din Europa, şi în special de folosirea banilor publici, scrie Tessa Dunlop într-un articol publicat pe site-ul BBC News, cu titlul 'Pasiunea costisitoare a României pentru construirea de biserici', după ce la 3 august a fost difuzat un film pe aceeaşi temă, realizat tot de Tessa Dunlop.
Dacă călătoriţi în nordul României, din Suceava în Maramureş, veţi întâlni edificii religioase superbe care vă iau ochii. Oriunde te uiţi, există biserici - mari, mici, medievale sau noi, cu acoperiş de tablă, de lemn sau pictat - fiecare cu propriul său şarm.
Ceea ce este deosebit de frapant atunci când te chinuieşti să mergi pe drumurile cu gropi care leagă aceste biserici este numărul acestora. De la revoluţia din 1989, Biserica Ortodoxă se bucură de mare succes în România.
Marea majoritate a populaţiei - aproape 90% - este ortodoxă, iar în urma căderii lui Ceauşescu, Biserica a profitat de poziţia sa dominantă pentru a construi noi biserici în ritm de una la trei zile, inclusiv o enormă catedrală aflată în prezent în construcţie în centrul Bucureştiului.
La finalizarea sa, Catedrala Mântuirii Neamului va fi cel mai înalt edificiu religios din sud-estul Europei şi îşi va depăşi vecinul - enorma Casă a Poporului, construită de fostul dictator Nicolae Ceauşescu.
România este, fără îndoială, o ţară foarte spirituală, cu ritualuri religioase, icoane şi sărbători care stau la baza vieţii multor oameni. Cu toate acestea, se pun din ce în ce mai multe întrebări despre finanţarea noii catedrale şi despre Biserica Ortodoxă în general, în condiţiile în care o mare a banilor provine de la un stat confruntat cu dificultăţi financiare.
Unul din criticii cei mai importanţi ai proiectului este liderul Partidului Verde, parlamentarul Remus Cernea. 'În România avem o mare problemă între biserică şi stat,' explică el. 'Părerea mea este că dacă biserica doreşte să construiască ceva e OK până când banii pentru construirea acestei biserici sunt banii poporului, ai statului - (adică) fondurile publice', adaugă el.
Beneficiară al unui plan de salvare al FMI în 2009 şi una dintre cele mai sărace ţări din UE, România oferă milioane de euro Bisericii Ortodoxe în fiecare an.
Din fondurile guvernamentale, biserica primeşte peste 100 de milioane de euro pentru salariile preoţilor şi multe alte milioane pentru construcţia şi renovarea clădirilor bisericeşti.
Banii curg şi de la consiliile locale, primării, companii de stat şi simpli enoriaşi - chiar dacă, susţine Tessa Dunlop, 'nu am găsit pe nimeni care să-mi confirme exact câţi bani primeşte Biserica Ortodoxă în fiecare an, în total'.
Cernea, care propune un proiect de lege pentru a schimba modul de finanţare a Bisericii, consideră că relaţia financiară strânsă dintre biserică şi stat este parte a unei probleme mai ample.
'În multe cazuri, politicieni oferă bani publici bisericilor şi, în schimb, preoţii îi sprijină în campaniile electorale. De multe ori, veţi vedea firme de construcţii care construiesc biserici, (firme) deţinute de oameni foarte apropiaţi de politicieni. Deci este un fel de cerc al banilor', explică el.
Atât dezvoltarea actuală a bisericii în România, cât şi strânsa relaţie dintre ierarhia ortodoxă şi clasele politice se explică parţial prin efectele punitive ale regimului Ceauşescu, în timpul căruia zeci de biserici istorice au fost distruse, iar mulţi lideri ortodocşi au colaborat cu comuniştii, pentru a supravieţui.
'Mulţi oameni au fost pur şi simplu forţaţi să renunţe la religie în timpul perioadei comuniste, astfel că, într-un sens, era firesc să se întoarcă', explică Liviu Andreescu, cercetător specializat pe relaţia biserică-stat.
Colaborarea dintre mulţi lideri ai bisericii şi comunişti a ajutat la perpetuarea 'sentimentului puternic de cooperare dintre biserică şi stat pe care îl vedem astăzi, cu multe activităţi religioase finanţate de către stat', adaugă el.
Secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi, recunoaşte că există o legătură strânsă între biserică şi politicieni în timpul campaniilor electorale şi că acest lucru 'nu este un lucru bun', dar explică că există probleme istorice speciale. 'Comuniştii au luat de la biserică şi aceasta şi-a pierdut aproape toate proprietăţile. Acum, statul încearcă să compenseze acest lucru dând înapoi o mică parte din ceea ce a luat', susţine acesta.
Preoţii primesc, de asemenea, bani de la bisericile lor şi intră de multe ori în casele enoriaşilor pentru a cere donaţii.
Atunci când preotul ortodox Casian Pandelică a refuzat cererea unui episcop de a strânge 50.000 de euro pentru renovarea bisericii din parohia sa de 800 de enoriaşi din satul Reviga, a urmat o dispută, care a culminat cu un raid agresiv al poliţiei în zori de zi, despre care preotul susţine că a fost instigat de către ierarhia Bisericii.
Dat afară din Biserica Ortodoxă, dar susţinut de comunitatea locală, preotul oficiază acum slujba într-o capelă improvizată.
Probabil inevitabil, Pandelică este profund suspicios faţă de motivaţiile financiare ale Bisericii, explicând că aceasta face puţin pentru comunitate şi suspectându-i chiar pe liderii săi de corupţie.
În îndepărtata Moldovă, renumită pentru superbele sale mănăstiri pictate, am întâlnit un singur membru al ierarhiei ortodoxe care mi-a vorbit, Arhiepiscopul Pimen (al Sucevei şi Rădăuţilor)', 'un bătrân cu ochi albaştri înţelepţi şi zâmbet jucăuş, renumit în întreaga Românie pentru spiritualitatea sa', povesteşte Dunlop.
Pimen admite că 'nu toţi preoţii dau la fel de mult cum ar trebui', însă neagă că Biserica face prea puţin pentru comunitate. 'Dacă toţi banii folosiţi pentru noile biserici ar fost daţi oamenilor săraci, le-ar fi acoperit nevoile?' se întreabă el. 'Avem o nevoie absolută de noi biserici şi acestea sunt construite din foarte puţini bani', adaugă Pimen.
Cu toate acestea, în condiţiile în care Patriarhul Daniel cere şi mai mulţi bani pentru noua catedrală, din ce în ce mai mulţi români cred că costurile de construcţie ale bisericii sunt prea mari. 'Aproape toţi tinerii cu care am vorbit, în special în capitala Bucureşti, nu merg regulat la biserică şi cred că banii ar fi mai bine cheltuiţi în altă parte', povesteşte prezentatoarea BBC.
După difuzarea filmului, la 3 august, Patriarhia Română a dat publicităţii, la 5 august, un comunicat de presă în care face precizări în legătură cu afirmaţiile făcute de postul BBC referitoare la construirea de biserici în România. Redăm integral comunicatul Patriarhiei Române:
O manipulare care nu onorează postul de televiziune BBC
În legătură cu documentarul 'Deşi este cea mai săracă ţară din UE, în România la fiecare trei zile se mai construieşte o biserică', prezentat de postul de televiziune BBC în ziua de 3 august 2013, şi difuzat fără discernământ critic de unele media româneşti, Patriarhia Română precizează:
Construirea de noi lăcaşuri de cult nu este un capriciu, ci reprezintă o necesitate liturgică, mai ales în mediul urban, acolo unde în timpul regimului comunist a fost interzisă construirea de biserici. După anul 1990, la iniţiativa comunităţilor de credincioşi din întreaga ţară şi cu sprijinul autorităţilor locale au fost construite sau se află în diferite stadii de execuţie aproximativ 2000 de lăcaşuri de cult, deoarece cele deja existente s-au dovedit neîncăpătoare pentru numărul mare de creştini ortodocşi care participă la sfintele slujbe. Construirea, pictarea şi întreţinerea acestora sunt susţinute financiar în cea mai mare parte de comunităţile parohiale, care sunt şi principalii lor beneficiari.
În ceea ce priveşte sprijinul de la bugetul de stat pentru cultele recunoscute (nu doar Biserica Ortodoxă Română), potrivit Ministerului Finanţelor Publice, acesta reprezintă 0,2% din bugetul de stat sau 0,08% din PIB-ul României şi este consecinţa confiscării proprietăţilor bisericeşti prin Legea secularizării proprietăţilor bisericeşti (1863) şi de către regimul comunist din România, începând cu anul 1948. O eventuală întrerupere a sprijinului de la bugetul de Stat pentru Cultele religioase trebuie să urmeze retrocedării tuturor proprietăţilor bisericeşti aflate în proprietatea şi exploatarea Statului român.
Cât priveşte sprijinul financiar de la bugetul de Stat pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, acesta este în conformitate cu Legea Cultelor (489/2006) şi Legea Catedralei Mântuirii Neamului (376/2007).
În acelaşi timp, de peste doi ani, în toate bisericile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate se desfăşoară Colecta Naţională pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului la care participă numeroşi donatori, în special preoţi şi credincioşi.
Toate informaţiile inexacte, prezentate în documentarul BBC, sunt preluate din aceeaşi sursă tendenţioasă (ASUR), aşa cum a procedat în luna august 2011 postul de televiziune Deutsche Welle, care a realizat un reportaj similar a cărui falsă argumentaţie a fost demontată atunci de Patriarhia Română. De exemplu, în urmă cu doi ani, în reportajul Deutsche Welle se folosea aceeaşi retorică patetică şi alarmistă în ceea ce priveşte construirea Catedralei Mântuirii Neamului prin aprecierea costurilor realizării infrastructurii acesteia, faza roşu-gri, la peste 600 milioane de euro. În realitate, costurile estimate de specialişti sunt de 100 milioane de euro, iar, după realizarea infrastructurii viitoarei Catedrale patriarhale (finalizată în aprilie 2013), acestea au scăzut cu 20%.
Referitor la precizarea realizatorului documentarului BBC că reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române nu au acceptat un interviu pentru a-şi exprima punctul de vedere, menţionăm:
La câteva zile după finalizarea infrastructurii la Catedrala Mântuirii Neamului, probabil la sugestia contestatarilor construirii acesteia, doi jurnalişti BBC - unul din România, domnul Paul Andrei Lungu, iar celălalt căsătorit cu un român, vorbitor de limbă română şi cunoscător al tradiţiilor româneşti, doamna Tessa Dunlop - au solicitat Patriarhiei Română sprijinul pentru realizarea cât mai curând posibil a unui material despre 'popularitatea Bisericii Ortodoxe Române şi popularizarea acţiunilor Bisericii Ortodoxe Române' la nivel internaţional.
Solicitarea celor doi jurnalişti a ridicat un semn de întrebare în ceea ce priveşte buna lor credinţă având în vedere antecedentele jurnalistice, termenele foarte scurte fixate pentru filmare (câteva zile), contrar uzanţelor instituţiei media britanice şi insistenţa cererii de a filma la şantierul Catedralei Mântuirii Neamului după o regie cel puţin bizară. În acest sens, relevant este şi faptul că jurnaliştii BBC au solicitat intervenţii pe lângă Patriarhia Română pentru filmare, inclusiv prin intermediul unor reprezentanţi ai diplomaţiei româneşti la Londra şi ai diplomaţiei britanice la Bucureşti.
În concluzie, realizatorii documentarului BBC au reuşit să umbrească imaginea uneia dintre instituţiile media internaţionale cele mai apreciate pentru profesionalismul şi corectitudinea informaţiilor prezentate, prin folosirea exclusivă a unor informaţii sugerate de către reprezentanţii unui curent antireligios şi anticlerical din România sau intervievarea numai a unor interlocutori atent selectaţi pentru atingerea scopului propus. Tendinţa de a exagera şi de a transmite mesajul fals că, din cauza Bisericii Ortodoxe Române, România este Ťţara cea mai săracă din UEť cu un sistem educaţional, medical şi de asistenţă socială în criză, fără nici o dovadă în acest sens nu onorează postul de televiziune britanic.
În plus, considerăm că este mai demn pentru un popor european creştin să construiască biserici noi, necesare unor comunităţi numeroase, decât să vândă biserici goale din lipsă de credincioşi, spre a fi transformate în spaţii comerciale sau sportive, aşa cum se întâmplă adesea în Marea Brtitanie şi în alte ţări secularizate din Occident, spre mirarea altor religii.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
