Sebastian Bodu cere Curţii de Conturi verificarea fondurilor alocate Bisericii Ortodoxe în ultimii 5 ani

O recentă emisiunea BBC aducea în atenţia lumii unul dintre marile paradoxuri româneşti: „România este una dintre cele mai sărace ţări din UE. Salariul mediu este foarte scăzut. În ciuda acestui fapt, politicienii români au continuat să direcţioneze sume mari de bani în construirea de noi biserici. Aceasta include şi donaţia a 11 hectare în centrul Bucureştiului şi fonduri pentru construirea noii catedrale [Catedrala Mântuirii Neamului]".

Reacţiile nu au întârziat să se propage în toată presa românească, cauzând un răspuns virulent din partea Bisericii Ortodoxe şi o reacţie promptă la nivel oficial. Europarlamentarul Sebastian Bodu cere Curţii de Conturi să dispună un control privind fondurile alocate Bisericii Ortodoxe Române "în ultimii 5 ani cel puţin".

Într-o scrisoare adresată preşedintelui Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, Sebastian Bodu solicită instituţiei următoarele:

În conformitate cu prevederile Constituţiei României, art. 140, care reglementează rolul şi atribuţiile Curţii de Conturi a României în exercitarea controlului asupra resurselor financiare ale statului şi sectorului public, precum şi în baza art. 1 alin. 1 şi 3 alin. 2 din Legea nr. 94/1992, republicată, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României, vă rog să examinaţi posibilitatea de a dispune un control asupra tuturor fondurilor publice, din bugetul central sau din bugetele locale, direcţionate către Biserica Ortodoxă Română (BOR) în ultimii 5 ani cel puţin."

Documentarul BBC ("difuzat fără discernământ critic de unele media româneşti" afirmă într-un comunicat al BOR), a avut efect. Europarlamentarul PDL a declarat că demersul său de a cere controlarea fondurilor BOR a fost determinat de relatările din mass-media, din care reiese faptul că:

"(...) de-a lungul ultimilor 23 de ani, sume foarte mari de bani au fost alocate de către stat către BOR, în special pentru construcţia de biserici, astfel încât, potrivit unor statistici, s-au construit peste 4000 de lăcaşe de cult, în condiţiile în care s-au construit, în aceeaşi perioadă, 0 şcoli, 0 grădiniţe şi 0 spitale publice."

În atare situaţie, având în vedere situaţia economică a ţării, este de bun simţ, crede europarlamentarul, ca românii să afle cu câţi bani au cotizat prin impozite la salariile preoţilor şi alte cheltuieli ale BOR.

"Având în vedere prezenta situaţie economico-socială, consider că este nu doar de competenţa Curţii de Conturi, dar şi de bunul simţ să se prezinte contribuabililor cât din impozitele lor au fost direcţionate către BOR, fără să luăm în calcul, desigur, salariile preoţilor, ca bugetari. Cred că cetăţenii sunt îndreptăţiţi să ştie cât din impozitele pe care ei le plătesc se duc către BOR, aşa cum ştiu cum se folosesc banii publici de către guvern, ministere, agenţii, primării şi alţi ordonatori de credite. Este o simplă chestiune de informare iar tot ce este în legătură cu banul public trebuie să fie o informaţie publică", mai declara Sebastian Bodu.

Datorită faptului că biserica este instituţie publică, Patriarhia Romană ar trebui să arate transparenţă în ceea ce priveşte gestionarea banilor publici.

"În ceea ce priveşte modul cum BOR a folosit aceşti bani, consider că, deşi nu este instituţie publică, atâta vreme cât este finanţată şi din bani publici, biserica va trebui şi ea să prezinte publicului informaţii cu privire la modul cum a folosit aceşti bani. Nu este o chestiune de ingerinţă în modul cum BOR îşi gestionează patrimoniul, ci doar o simplă cerere de informate cu privire la valoarea sumelor primite, pe de-o parte şi a destinaţiei lor, pe de cealaltă parte, normală într-un stat european modern", precizează europarlamentarul PDL.

"După prezentarea acestei informaţii, în speranţa că veţi da curs acestei iniţiative care se încadrează perfect în obiectul de activitate al Curţii de Conturi a României şi, deci, nu văd a exista motive administrative pentru a fi refuzată, îmi rezerv dreptul de a o prezenta în plenul Parlamentului European", menţionează în încheiere Sebastian Bodu.