Polonia susţine retragerea SUA din tratatul INF

Polonia şi-a exprimat susţinerea pentru retragerea dorită de preşedintele american Donald Trump din Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară (INF) încheiat cu Rusia. Varşovia a urmărit ani de zile crearea unei alianţe puternice cu Washingtonul.

În Polonia, SUA este privită ca un garant adevărat al securităţii, o asociere care îşi are rădăcinile într-o teamă istorică faţă de Rusia, potrivit Deutsche Welle.

Ministrul polonez de Externe, Jacek Czaputowicz, a declarat la începutul acestei săptămâni la Bruxelles, că Polonia are o poziţie „similară” cu cea a lui Trump privind tratatul INF.

„Împărtăşim punctul de vedere că Rusia încalcă tratatul prin dezvoltarea de noi rachete. Dacă tratatul a fost încălcat, atunci apare o întrebare justificată dacă acesta ar trebui să continue”, a precizat Czaputowicz.

Ministrul de externe nu vede nicio ameninţare la adresa securităţii Poloniei prin încheierea oficială a tratatului, susţinând că pericolul real este prezentat de Rusia şi nu de SUA.

„Chiar dacă America ar construi arme în prezent interzise de acest tratat, acestea cu siguranţă nu vor fi folosite împotriva Poloniei”, a adăugat ministrul.

În timpul unei vizite efectuate marţi la Berlin, preşedintele polonez Andrzej Duda şi-a exprimat de asemenea „înţelegerea” faţă de poziţia adoptată de Trump. Încheierea tratatului va fi „o consecinţă a situaţiei din Rusia care continuă de ani de zile, şi anume încălcarea sistematică a acordului”, a afirmat Duda.

Era de aşteptat ca reacţiile polonezilor la poziţia lui Trump faţă de INF să fie unele pozitive. Până la urmă, Polonia este cel mai mare membru al alianţei NATO pe flancul estic al acesteia şi se învecinează cu Rusia. În condiţiile în care graniţele şi teritoriul Poloniei nu au fost respectate în repetate rânduri de la sfârşitul secolului al 18-lea – în special de Rusia şi Germania – şi după peste 40 de ani de comunism sub sovietici, temerile faţă de vecinul său puternic şi dorinţa pentru o securitate îmbunătăţită sunt în special pronunţate.

Totuşi, reputaţia foştilor aliaţi occidentali este de asemenea pătată în conştiinţa istorică poloneză, din cauză că aceştia au semnat împărţirea Europei la Conferinţa de la Ialta şi apoi au semnat Acordul de la Potsdam din 1945.

Polonia favorizează o alianţă militară directă cu partenerul său transatlantic. Începând cu ianuarie 2017, un contingent de aproximativ 3.500 de soldaţi americani au fost staţionaţi prin rotaţie în Polonia. Dar Varşovia doreşte mai mult, cerând o prezenţă permanentă a soldaţilor americani, preferabil divizii care să nu fie supuse rotaţiei.

Dar, în timpul Forumului anual pentru Securitate din Varşovia, unii experţi şi politicieni au criticat o prezenţă militară americană crescută în Polonia.

Conform lui Frederick B. Hodges, fost comandant al forţelor terestre americane în Europa, un proiect bilateral polonezo-american, precum desfăşurarea permanentă de soldaţi americani, va fi văzut de Moscova ca o „manevră ostilă”.

Fostul preşedinte polonez Bronislaw Komorowski şi-a exprimat de asemenea temerile privind forjarea de către Polonia a unei alianţe atât de puternice cu SUA, precizând că, pe termen lung, această mişcare ar putea afecta relaţiile Varşoviei cu aliaţii săi europeni.

În plus, fostul preşedinte a mai declarat că Rusia nu are potenţial ca o superputere şi că doar exploatează slăbiciunile democraţiei occidentale prin politicile sale.

Marek Swierczynski, care lucrează ca expert în politică a securităţii la think tank-ul Polityka Insight din Varşovia, vede staţionarea permanentă de trupe americane pe teritoriul polonez – un plan care a ajuns să fie cunoscut sub numele de Fortul Trump – ca fiind o consecinţă logică a politicii pro-americane a Polonei.

El a acuzat guvernul condus de Partidul Lege şi Justiţie că duce lipsă de o gândire strategică, atrăgând atenţia asupra eşecului de a lua în considerare modul cum ar putea reacţiona Moscova la Fortul Trump. „În acest caz, s-ar putea ca reacţia Rusiei să nu fie îndreptată deloc împotriva Poloniei ci împotriva altor ţări”. Ca urmare, analistul solicită o atenţie deosebită din partea tuturor părţilor înainte de a se angaja serios într-o astfel de politică.

Dar, în acelaşi timp, Swierczynski mai susţine că o prezenţă militară mai puternică în Europa a fost obiectivul SUA de când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. Din acest motiv, în ciuda criticilor venite din Europa, analistul consideră că poziţia Poloniei ar putea fi susţinută în Washington.