Parlamentul UE cere adoptarea unei poziţii dure împotriva Rusiei privind „blocada” din Marea Azov

Parlamentul European a cerut statelor UE să clarifice Rusiei faptul că va avea de înfruntat măsuri mai dure în cazul în care îşi intensifică „blocada de facto” asupra transporturilor maritime internaţionale din Marea Azov.

O rezoluţie fără caracter obligatoriu, ce a fost adoptată joi, cere statelor membre ale Uniunii Europene să avertizeze Moscova cu privire la faptul că „sancţiunile îndreptate împotriva Rusiei vor fi consolidate” în cazul în care amplifică acţiuni pe care [rezoluţia] le-a etichetat ca fiind o „încălcare a suveranităţii Ucrainei”, precizează RFE/RL.

Parlamentul Uniunii Europene „deplânge acţiunile excesive ale Federaţiei Ruse în Marea Azov, în condiţiile în care acestea încalcă legea maritimă internaţională şi propriile angajamente internaţionale ale Rusiei”, conform textului rezoluţiei.

Rezoluţia mai condamnă „opririle şi inspectările excesive ale navelor comerciale, inclusiv ale navelor ucrainene şi ale celor care navighează sub pavilionul altor state, inclusiv sub pavilionul a diverse state membre ale UE”.

Disputa a luat naştere în urma construirii de către Moscova a unui pod lung de 15 km peste Strâmtoarea Kerci, care se întinde din regiunea rusească Krasnodar Krai până în estul Crimeei. Podul a fost construit la sfârşitul anului 2016, la doi ani după ce Rusia a preluat controlul şi a anexat peninsula ucraineană Crimeea – o mişcare ce a atras asupra Moscovei o serie de sancţiuni din partea Occidentului.

SUA şi UE au atacat construirea podului, acuzând Rusia că subminează transportul maritim internaţional în Marea Azov prin limitarea dimensiunilor vaselor care pot trece prin Strâmtoarea Kerci. Strâmtoarea este singura cale de a ajunge din Marea Neagră în apele teritoriale ale Ucrainei din Marea Azov.

De asemenea, Parlamentul European şi-a exprimat temerile cu privire la implicarea unor companii europene în construirea podului şi a cerut Comisiei Europene „să evalueze şi să verifice aplicarea măsurilor restrictive ale UE ce se află în vigoare”.

Parlamentul a precizat că îi va cere preşedintelui său să prezinte rezoluţia către statele membre ale UE, către Consiliul European, Comisia Europeană, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), către NATO, guvernul şi parlamentul Ucrainei şi către preşedintele, Parlamentul şi guvernul Rusiei.

Biroul preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko a lăudat declaraţia Parlamentului European şi a criticat „acţiunile agresive ale Kremlinului în Marea Azov şi în Strâmtoarea Kerci”.

„Agresorul rus trebuie să înţeleagă că toate acţiunile sale care încalcă legea internaţională şi acordurile bilaterale vor continua să primească un răspuns puternic şi potrivit din partea comunităţii democratice”, a precizat declaraţia biroului prezidenţial.

„Uniunea Europeană, împreună cu Ucraina, se vor opune anexării Mării Azov de către Rusia şi încălcării libertăţii de navigaţie”, mai susţine declaraţia.

La mijlocul lunii mai, după finalizarea construirii podului, aparent Rusia a deplasat nave militare, inclusiv nave de război din Flotila sa Caspică, în Marea Azov, invocând nevoia pentru o intensificare a securităţii în jurul noii sale structuri.

De atunci, Rusia a reţinut peste 148 de nave comerciale ucrainene şi străine – multe dintre ele mai mult de o dată – şi i-a interogat pe membrii echipajelor lor, potrivit declaraţiilor oferite presei de oficiali ucraineni, autorităţi portuare, experţi şi companii locale de transport maritim.