Taiwanul îşi susţine cauza pentru livrările de arme americane după ce Trump a spus că este indecis în privinţa unor noi vânzări

Guvernul Taiwanului şi-a susţinut sâmbătă argumentele pentru furnizarea de armament din partea SUA, afirmând că acestea se bazează pe legislaţia americană şi servesc drept factor comun de descurajare împotriva ameninţărilor regionale, după ce preşedintele Donald Trump a declarat că nu a decis încă în privinţa unor viitoare vânzări.
În ciuda lipsei unor relaţii diplomatice oficiale, SUA reprezintă cel mai important susţinător internaţional al Taiwanului guvernat democratic, pe care China îl revendică drept parte a teritoriului său. Washingtonul este obligat prin Taiwan Relations Act să furnizeze arme insulei.
Însă vineri, după un summit cu preşedintele chinez Xi Jinping la Beijing, Trump a spus că nu a decis dacă va continua o importantă vânzare de armament, sporind incertitudinea privind sprijinul american pentru Taiwan.
Citiți și După discuţiile cu Xi Jinping, Trump cântăreşte opţiunile privind pachetul de armament pentru Taiwan
TAIWAN RELATIONS ACT
Purtătoarea de cuvânt a preşedintelui taiwanez Lai Ching-te, Karen Kuo, a afirmat într-o declaraţie că ameninţarea militară în creştere a Chinei este „singurul factor destabilizator” din regiunea Indo-Pacifică, inclusiv în Strâmtoarea Taiwan.
„Mai mult, vânzările de armament dintre Taiwan şi SUA nu reprezintă doar o reflectare a angajamentului de securitate al SUA faţă de Taiwan, aşa cum este prevăzut în Taiwan Relations Act [o lege adoptată de Statele Unite în 1979, după ce Washingtonul a rupt relaţiile diplomatice oficiale cu Taiwanul şi a recunoscut Republica Populară Chineză drept singurul guvern legitim al Chinei. - n.n.], ci servesc şi ca mijloc reciproc de descurajare împotriva ameninţărilor regionale”, a spus ea.
Taiwanul îi mulţumeşte lui Trump pentru sprijinul său de lungă durată şi continuu pentru securitatea din Strâmtoarea Taiwan, iar Taipeiul continuă să aprofundeze cooperarea cu Washingtonul, a adăugat Kuo.
În decembrie, administraţia Trump a aprobat un pachet record de vânzări de armament către Taiwan în valoare de 11 miliarde de dolari. Reuters a relatat că un al doilea pachet, în valoare de aproximativ 14 miliarde de dolari, încă aşteaptă aprobarea lui Trump.
Vorbind cu jurnaliştii la Taipei mai devreme sâmbătă, ministrul adjunct de externe al Taiwanului, Chen Ming-chi, a refuzat să comenteze despre al doilea pachet deoarece acesta nu a fost încă făcut public, spunând că Taiwanul va continua să comunice cu SUA pentru a înţelege situaţia din perspectiva Washingtonului.
Guvernul Taiwanului s-a lovit de opoziţia parlamentului controlat de opoziţie în încercarea de a adopta cheltuieli suplimentare pentru apărare în valoare de 40 de miliarde de dolari. La începutul acestei luni, parlamentul a aprobat două treimi din suma dorită de guvern, specificând însă că aceasta este destinată armamentului american.
Parlamentari republicani şi democraţi din SUA au îndemnat ferm administraţia Trump să continue vânzările de arme.
Kuo Yu-ren, vicepreşedinte al Institute for Policy Research, un think tank taiwanez, a declarat că Trump ar putea amâna aprobarea noului pachet până după sfârşitul lunii septembrie, când l-a invitat pe Xi să viziteze SUA.
În comentariile făcute jurnaliştilor după summitul cu Xi, Trump a părut de asemenea să sugereze că va discuta cu preşedintele Lai despre propusa vânzare, spunând: „Trebuie să vorbesc cu persoana care conduce Taiwanul.”
Întrebat despre această posibilitate, ministrul adjunct Chen a spus că Taiwanul trebuie încă să înţeleagă „adevărata intenţie” a remarcilor lui Trump.
Deşi declaraţia purtătoarei de cuvânt Kuo nu a menţionat dacă Lai şi Trump vor vorbi, un înalt oficial taiwanez din domeniul securităţii a spus că implicaţia afirmaţiilor lui Trump a fost „destul de clară”.
„Partea cu care trebuie discutate vânzările de armament este Taiwanul, nu Beijingul”, a spus oficialul, sub protecţia anonimatului, având în vedere sensibilitatea subiectului.
PRESIUNEA MILITARĂ A CHINEI
China nu a renunţat niciodată la folosirea forţei pentru a aduce Taiwanul sub controlul său şi a respins ofertele repetate de dialog din partea lui Lai, pe care îl consideră un „separatist”.
Purtătoarea de cuvânt a lui Lai a reiterat poziţia de lungă durată a guvernului potrivit căreia Republica China, numele oficial al Taiwanului, este „o ţară democratică suverană şi independentă”.
„Acest lucru este evident de la sine, iar revendicările Beijingului sunt, prin urmare, lipsite de temei”, a spus Kuo.
Armata chineză, care operează aproape zilnic în jurul Taiwanului, nu şi-a redus presiunea în timp ce Trump se afla la Beijing joi şi vineri.
Shen Yu-chung, ministru adjunct în cadrul Mainland Affairs Council, instituţia taiwaneză responsabilă de politică faţă de China, a spus că Beijingul încearcă de mult timp să folosească presiunea pentru a forţa negocieri şi forţa militară pentru a impune „unificarea”.
„Acesta a fost întotdeauna tonul de bază al politicii sale faţă de Taiwan”, a spus el, stând alături de Chen.