Raportul lui Nemţov asupra implicării Rusiei în conflictul ucrainean va fi publicat luna viitoare

Un raport privind implicarea Rusiei în războiul din estul Ucrainei, la care lucra fostul lider al opoziţiei Boris Nemţov înainte să fi fost ucis la sfârşitul lunii februarie, va fi publicat luna viitoare, au anunţat susţinătorii săi.

Ilia Iaşin, prieten şi asociat apropiat al lui Nemţov, care conduce filiala din Moscova a partidului RPR-Parnas al fostului politician de opoziţie, a făcut anunţul pe pagina sa de Facebook la începutul acestei săptămâni, conform Newsweek.

Boris Nemţov, unul dintre cei mai virulenţi critici ai lui Putin şi care nu o dată l-a acuzat pe liderul de la Kremlin că a implicat Rusia în conflictul separatist din estul Ucrainei, a fost asasinat în 27 februarie pe un pod din centrul Moscovei, în imediata apropiere a Kremlinului.

Raportul va susţine că Moscova a dat afară soldaţi din rândul armatei ruse pentru a-i putea trimite în Ucraina ca “voluntari” şi că, în acelaşi timp, a refuzat să ofere compensaţii financiare familiilor bărbaţilor care au fost ucişi în timp ce luptau pe pământ ucrainean.

Sursele citate au inclus în raport numele membrilor familiilor soldaţilor ruşi ucişi în luptele din Ucraina, care l-au contactat pe Nemţov în luna ianuarie în speranţa că această măsură va forţa Ministerul rus al Apărării să le acorde compensaţiile promise.

“Am reuşit să comunicăm cu unele surse ale lui Nemţov”, a declarat Iaşin în postarea sa pe Facebook. “Le era destul de frică să vorbească cât timp acesta era în viaţă. Dar asasinarea lui Boris, după cum înţelegeţi, nu le-a insuflat mai mult curaj şi astfel ezită să ia legătura.”

Linia oficială a Moscovei continuă să fie aceea că soldaţii ruşi din Ucraina luptă pe cont propriu ca voluntari. Totuşi, aşa cum a raportat Newsweek în septembrie 2014, există dovezi substanţiale care sugerează contrariul. Există relatări despre înmormântări secrete organizate pentru soldaţii care au fost ucişi în Ucraina şi mărturii din partea celor care încă luptă în estul ucrainean.

Ziarul opoziţiei ruse Novaia Gazeta, a publicat un interviu cu un soldat rus în vârstă de 20 de ani, care afirma că unitatea sa de tancuri a fost detaşată în Ucraina, unde el a fost grav rănit în luna februarie. Soldatul a mai menţionat că numeroase unităţi ale armatei ruse au fost dislocate pe teritoriul ucrainean în zonele controlate de rebelii proruşi, susţine Agerpres.

Planul Moscovei era acela de a ascunde în acest mod implicarea armatei ruse în acţiunile militare din estul Ucrainei, prezentând soldaţii ruşi drept voluntari. “Comandanţii unităţilor militare şi-au dat cuvântul pentru a garanta că, în caz de rănire sau moarte, rudele lor vor primi compensaţii, sume comparabile cu cele plătite în vara lui 2014. Dar practic, rudele acestora nu au primit nicio compensaţie de această dată”, a continuat Iaşin în mesajul său.

Au existat temeri că raportul nu va fi publicat datorită interferenţei guvernului rus şi a ezitării membrilor familiilor de a vorbi. Cu o zi înaintea asasinării lui Nemţov, el şi-a notat descoperirile pe o foaie de hârtie pe care i-a dat-o lui Iaşin, fiind îngrijorat că în biroul său au fost instalate microfoane de către serviciile de securitate ruse, conform Reuters.

“Paraşutiştii din Ivanovo m-au contactat: 17 au fost ucişi, nu s-au acordat bani, dar le este frică să vorbească pe moment”, scria pe acea notiţă, conform unei fotocopii a acesteia postate online de Iaşin.

Iaşin a decis să continue să lucreze asupra raportului lui Nemţov deoarece fostul lider al opoziţiei ruse a considerat că publicarea lui ar putea ajuta la terminarea războiului, care a luat până acum peste 6.000 de vieţi, adaugă Newsweek.

În septembrie 2014, Valentina Melnikova, şefa Comitetului Mamelor Soldaţilor, principala organizaţie care reprezintă familiile soldaţilor ruşi, a estimat că aproximativ 15.000 de soldaţi ruşi au fost trimişi să lupte în Ucraina.

Opoziţia rusă consideră că preşedintele Vladimir Putin ar fi implicat direct în asasinarea lui Nemţov, sau că deţine informaţii care ar putea să îi aducă în faţa justiţiei pe cei cu adevărat responsabili.

Moscova a negat implicarea în această crimă şi a vehiculat o serie de motive, variind de la lupte interne în partidul lui Nemţov, probleme personale până la motive religioase – şi anume, a insistat asupra posibilităţii că liderul opoziţiei a fost ucis de islamişti extremişti deoarece şi-a manifestat suportul pentru revista de satiră franceză Charlie Hebdo care a publicat caricaturi cu profetul Mahomed.

După o investigaţie, desfăşurată de o comisie de anchetă loială lui Putin, au fost arestate cinci persoane, originare din republicile ruse Inguşeţia şi Cecenia, pentru o presupusă implicare în asasinare. Principalul suspect, fostul poliţist cecen Zaur Dadaev, şi-a recunoscut iniţial vinovăţia, deşi ceilalţi patru suspecţi au negat orice implicare în asasinat.

Dar ulterior Dadaev şi-a retras declaraţiile, susţinând că acestea au fost obţinute sub tortură şi presiune. Dadaev a declarat tribunalului care l-a judecat că a fost răpit, bătut şi presat să recunoască că ar fi participat la uciderea lui Nemţov, conform Daily Mail.

Activistul pentru drepturile omului Andrei Babuşikin, care l-a vizitat pe Dadaev în închisoare luna trecută, a declarat că a văzut semne de tortură pe corpul acestuia, afirmaţii respinse de postul de televiziune finanţat de stat, Russia Today.

Dar în ciuda elementelor neclare din acest caz şi a unor dovezi deloc concludente, tribunalul municipal din Moscova a anunţat marţi că cei cinci suspecţi arestaţi în cazul asasinării lui Nemţov au fost inculpaţi pentru “omor la comandă”.

Tribunalul moscovit a declarat, într-un comunicat, că inculparea celor cinci persoane s-a decis în baza articolului 105 din Codul Penal rus privitor la “asasinatele comise de un grup de persoane care au acţionat la comandă sau cu scopul de a se îmbogăţi.”

Rămâne de văzut care va fi efectul publicării raportului lui Nemţov, în condiţiile în care tensiunile din Rusia şi Occident se amplifică tot mai mult, dând naştere unor temeri că un posibil război între cele două mari tabere ar putea izbucni în orice moment.

NATO şi-a intensificat prezenţa în estul Europei printr-o serie de exerciţii militare iar Rusia, la rândul ei, şi-a etalat forţele în cadrul propriilor sale manevre. Mai mult, Moscova a avertizat Occidentul că extinderea prezenţei militare a NATO la graniţele sale nu va duce la o calmare a situaţiei din estul Ucrainei, ci mai degrabă la înrăutăţirea ei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.