Politicile fiscale ale lui Thatcher sunt încă nepopulare în Europa

Margaret Thatcher a transformat Marea Britanie, deschizând calea pentru privatizare şi dereglementare, legitimând bogăţia şi dezlănţuind pasiuni antreprenoriale în rândul compatrioţilor săi. Cu toate acestea, thatcherismul nu a reuşit niciodată să găsească susţinători pe continent, nici măcar după ce criza financiară şi problemele din zona euro au cufundat o mare parte a Europei într-o beznă economică cel puţin la fel de întunecată ca aceea în care s-a aflat Marea Britanie în anii '70, comentează publicaţia New York Times.

Cu toate acestea, îndoielile lui Thatcher despre un 'superstat european' şi despre o monedă comună europeană continuă să fie valabile azi, la aproape un sfert de secol după ce aceasta a demisionat. În memoriile sale, Thatcher a prezis corect că temerile istorice ale Germaniei asupra inflaţiei vor conduce la politici de creştere economică lentă, accentuând problemele economiilor mai slabe şi mai puţin eficiente ale zonei euro, care nu se vor mai putea baza pe devalorizare pentru a-şi rezolva problemele.

Reţeta lui Thatcher pentru Marea Britanie a anilor '80 - credinţa în forţele pieţei, dorinţa de a impune o austeritate pe termen scurt în schimbul unei prosperităţi pe termen lung, dar şi scepticismul sau chiar ostilitatea faţă de costurile fiscale şi sociale ale statului bunăstării - au prefigurat unele dintre politicile pe care Germania şi autorităţile europene le recomandă încă - în mod eronat, în opinia multor economişti - statelor sud-europene cu probleme.

Pe de altă parte, puţine dintre aceste naţiuni, chiar şi în sudul lovit de criză, au demonstrat puterea sau voinţa politică de a se opune unor forţe înrădăcinate, cum ar fi sindicatele, întreprinderile de stat sau elitele politice încetăţenite, aşa cum a făcut-o Thatcher. Din acest motiv, criza continuă fără o rezolvare.

Este o parte de neşters a moştenirii Thatcher că succesul de care aceasta s-a bucurat în redresarea Marii Britanii nu a apropiat Continentul de verişorii săi certăreţi de pe insulă. Cu toate acestea, Thatcher rămâne icoana venerată a conservatorismului britanic, un etalon pentru cei care cred cu adevărat în piaţa liberă şi capacitatea capitalismului de a genera prosperitate într-un mod în care redistribuţia socialistă nu a reuşit niciodată.

Chiar şi în ziua morţii sale, liderii politici, comentatorii şi cetăţenii obişnuiţi s-au implicat în dezbateri adesea aprinse asupra politicilor care au definit moştenirea sa. Aceste tendinţe opuse continuă să fie observate şi în Marea Britanie, devenită un laborator pentru politicile de austeritate dure ale premierului David Cameron. Acesta, tributar unor puternice forţe eurosceptice thatcheriene din partidul său, a promis un referendum pe tema statutului de membru în continuare al Marii Britanii la Uniunea Europeană până în 2017.

Cameron a ezitat, de asemenea, să urmeze impulsul european de a impune restricţii bonusurilor bancherilor şi s-a opus instituirii unui impozite mai dure, la nivel european, pe tranzacţiile financiare. Aceste măsuri reprezintă o anatemă pentru conservatorii lui Cameron şi pentru industria financiară, cu centrul în City of London - o sursă a prosperităţii acum afectate a Marii Britanii.