Perspective privind piaţa europeană: economia ocupă locul central

După intervenţia băncii centrale şi după deciziile politice din săptămânile anterioare, piaţa îşi schimbă din nou atenţia spre fundamente economice. Indicele managerilor de achiziţii implică o reducere a PIB-ului în zona euro cu 0,6 la sută.

După ce Banca Centrală Europeană şi-a anunţat programul Tranzacţia Monetară Corectă, care până în prezent nu a fost activat şi după ce Rezerva Federală a anunţat o nouă rundă de relaxare cantitativă (QE3), alegerile olandeze şi Curtea Supremă de Justiţie din Germania au dus în cele din urmă la rezultate euro pozitive în penultima săptămână.

Într-un moment de răgaz între intervenţia băncii centrale şi certurile politice, pieţele s-au putut din nou concentra pe fundamente economice, în ciuda fundamentelor globale sumbre pentru zona euro.

PMI indică o recesiune în al treilea trimestru

Markit Economics a publicat pe 20 septembrie sondajul său urmărit pe scară largă privind sentimentul managerilor de achiziţii, iar rezultatele nu au fost destul de plăcute.

Indicele managerilor de achiziţii (PMI), care se bazează pe 85 la sută din răspunsurile pe care Markit le colectează de obicei într-o anumită lună, a scăzut la 45,9 de la 46,3, în luna august. Datele sub 50 indică faptul că economia se contractă în prezent. Sectorul serviciilor a fost cel mai greu lovit, fiind în scădere de la 47,2 la 46 în august şi marcând cel mai scăzut nivel din ultimele 38 de luni.

Potrivit lui Chris Williamson, economistul-şef de la Markit, acest lucru indică faptul că o altă recesiune are loc peste Atlantic. "Criza din zona euro s-a accelerat în septembrie, sugerând că regiunea a suferit cel mai slab trimestru din ultimii trei ani. PMI este în concordanţă cu PIB-ul care s-a contractat cu 0,6 la sută în trimestrul al treilea şi care a trimis regiunea înapoi într-o recesiune tehnică."

Analizând detaliile anumitor ţări, economia Germaniei părea să se stabilizeze în luna septembrie, beneficiind de pe urma unui euro mai slab în lunile precedente. PMI-ul compozit al celei mai mari economii a Europei a crescut la 49,7 de la 47 în luna august, aproape reintroducând ţara pe teritoriul expansiunii.

Deşi este important pentru Europa că economia germană se descurcă bine, pieţele au fost întotdeauna suspicioase cu privire la o diferenţă prea mare între Germania şi alte ţări, în special cele periferice. De data aceasta însă, se pare că Franţa se luptă cu situaţia mai mult decât era de aşteptat, ceea ce ar putea cauza probleme pentru mecanismele de salvare care există pentru ţările periferice, cum ar fi Grecia, Italia, şi Spania, din moment ce Franţa a fost întotdeauna cel de-al doilea purtător de risc ca mărime după Germania.

De aceea este îngrijorător să vedem că PMI-ul compozit al Franţei a scăzut la 44,1 de la 48, marcând un nivel ce nu a mai fost întâlnit din momentele cele mai rele ale Marii Recesiuni din 2009.

Cu toate acestea, pieţele au fost prea puţin influenţate, din cauza unei săptămâni de tranzacţionare relativ plictisitoare în Statele Unite ale Americii. Indicele EURO STOXX a scăzut cu 0,68 la sută, închizându-se la 2,577. Moneda euro a suferit un declin semnificativ de 1,14 procente până la 1,298 faţă de dolar, ceea ce nu este deloc surprinzător dat fiind situaţia din săptămânile precedente.

Săptămâna ce urmează

Această săptămână va fi interesantă, pentru că Spania, Italia, Franţa şi Germania îşi vor prezenta planurile bugetare pentru 2013 în faţa parlamentelor lor. Italia şi-a redus deja previziunile de creştere economică şi a crescut deficitul preconizat la 1,8 la sută din PIB. Acest lucru ar fi fost considerat bun dacă ţara nu ar fi expus deja o datorie masivă de 120,9 la sută din PIB, începând cu sfârşitul anului 2011.

Germania este de aşteptat să anunţe o prognoză de deficit de 0,5 la sută pentru anul 2013 - cea mai bună din clasa ţărilor mai mari. Din nou, problema ar putea fi Franţa, care are deja o valoare crescută a datoriei, de 86,5 la sută din PIB şi va publica probabil un deficit bugetar de 4,5 la sută în 2012. Anul viitor, guvernul înclină spre un deficit de 3 la sută, dar cei mai mulţi economişti cred că previziunile sale de creştere sunt prea optimiste şi, prin urmare, deficitul va fi mai mare.

Până în prezent, Spania nu a respectat deficitul ţintă pe care l-a promis instituţiilor europene în schimbul sprijinului lor, astfel încât ţara va fi observată cu atenţie. În cazul în care Spania nu reuşeşte să îşi respecte promisiunile, deţinătorii de obligaţiuni ar putea creşte randamentele până la un punct în care aceasta va fi obligată să solicite un plan de salvare de la Uniunea Europeană.