Pentagonul aprobă trimiterea a 1.000 de soldaţi americani în Orientul Mijlociu

Secretarul interimar al Apărării, Patrick Shanahan, a afirmat într-o declaraţie publicată luni că Pentagonul a autorizat desfăşurarea unui număr suplimentar de 1.000 de soldaţi americani în Orientul Mijlociu în scopuri defensive, „în cazul ameninţărilor aeriene, maritime şi terestre” din regiune.

Potrivit lui Shanahan, „recentele atacuri iraniene validează informaţii de încredere şi credibile pe care le-am primit cu privire la comportamentul ostil al forţelor iraniene şi ale grupărilor aliate lor, comportament care ameninţă personalul şi interesele Statelor Unite în regiune”.

De asemenea, Shanahan a subliniat în declaraţie că Washingtonul „nu urmăreşte un conflict cu Iranul”, adăugând că „măsura este luată pentru a asigura siguranţa şi bunăstarea personalului nostru militar care lucrează în regiune şi pentru a ne proteja interesele naţionale”.

Săptămâna trecută, potrivit informaţiilor, două petroliere – Kokuka Courageous şi Front Altair – au fost atacate în Golful Oman, în apropierea Strâmtorii Ormuz. În timp ce cauzele celor două incidente rămân necunoscute, SUA a acuzat Iranul de presupusa sabotare a navelor.

În urma atacului, preşedintele american Donald Trump a ordonat ca nava de luptă USS Mason să fie trimisă în regiune, consolidând prezenţa militară deja semnificativă a SUA în zonă.

Pentagonul şi-a extins recent forţele în Orientul Mijlociu. Desfăşurările de trupe americane în regiune includ un grup maritim de luptă condus de un portavion, rachete Patriot, bombardiere B-52 şi avioane de vânătoare F-15, potrivit Departamentului american al Apărării.

Relaţiile dintre Iran şi SUA s-au deteriorat după ce Trump a retras Statele Unite, în mai 2018, din acordul nuclear (JCPOA) încheiat în 2015 între Teheran şi marile puteri. Decizia a fost criticată de ceilalţi semnatari ai acordului: China, Franţa, Germania, Uniunea Europeană, Rusia, Marea Britanie şi, evident, Iran.

Ulterior, SUA a impus noi sancţiuni împotriva Iranului, vizând, printre altele, sectoarele economic, financiar şi al transporturilor. Situaţia s-a înrăutăţit când Iranul a anunţat în 8 mai că şi-a redus parţial angajamentele prevăzute în acordul nuclear şi a acordat Europei două luni pentru a se asigura că interesele iranienilor sunt protejate pe baza acordului.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a afirmat că Teheranul nu va negocia cu SUA. Totuşi, preşedintele iranian Hassan Rohani nu a exclus posibilitatea unor negocieri cu Washingtonul dacă sancţiunile împotriva Teheranului vor fi ridicate şi dacă va fi abandonată politica îndelungată a SUA de oprimare a Iranului.

Iranul a declarat luni, că până în 27 iunie va depăşi limita impusă stocurilor sale de uraniu slab îmbogăţit, o măsură care probabil va amplifica şi mai mult tensiunile dintre Washington şi Teheran, potrivit Deutsche Welle.

Behrouz Kamalvandi, purtător de cuvânt al Organizaţiei pentru Energie Atomică a Iranului, a declarat că în aproximativ 10 zile cantitatea de uraniu îmbogăţit va depăşi limita de 300 kg.