Peer Steinbrück, adversarul socialist şi milionar al lui Merkel
alte articole
Candidatul Partidului Social Democrat (SPD) la alegerile legislative germane din septembrie de 2013, Peer Steinbrück, a decis săptămâna aceasta să treacă la atac, sătul să mai fie ţinta criticilor atât dinafara cât şi din interiorul partidului, pentru a fi primit în total 1,25 de milioane de euro pentru participarea sa la conferinţe între 2009 şi 2012, în timp ce în această perioadă a avut doar patru intervenţii în plenul Bundestagului, notează miercuri Las Provincias.
Principalul adversar al cancelarului Angela Merkel a postat pe Internet lista detaliată a conferinţelor la care a participat. El a contactat şi un expert independent pentru a-i revizui agenda şi a dezvălui extrasele sumelor primite. Obiectivul lui Steinbrück, potrivit spuselor sale, este 'de a merge mai departe de regulile transparenţei în vigoare şi de a da un exemplu celorlalte partide reprezentate în Parlamentul german'. Se pare însă că aceste dezvăluiri 'sincere' nu au reuşit să oprească furtuna. Aripa stânga a partidului, care încă nu s-a consolat cu candidatura sa, consideră incompatibil ca un demnitar socialist să fie un potentat financiar cu venituri de acest calibru.
Pe lângă participările sale milionare la conferinţe el a băgat în buzunar şi venituri substanţiale provenite din cărţile pe care le-a publicat şi din încasările primite de pe urma prezenţei sale în consiliile de administraţie a unor mari firme. De când a fost însă numit candidat, Steinbrück a renunţat să mai ţină conferinţe plătite şi a demisionat din consiliul de administraţie al colosului siderurgic Thyssen-Krupp. El a susţinut în apărarea sa că a participat la peste 200 de conferinţe gratuite, mai ales la instituiţii de învăţământ şi că o mare parte din sumele provenite din aceste activităţi le-a donat unor asociaţii caritative.
Criticii lui au recunoscut o parte din aceste acţiuni, dar au amintit că majoritatea conferinţelor, retribuite cu circa 14.000 de euro, plus impozitele care le reduc la jumătate, au fost plătite de bănci şi firme germane. Deşi nu se bucură de o mare carismă, aspirantul social-democrat este un orator foarte apreciat. Prestigiul şi l-a câştigat în vremea când a fost ministru al economiei în guvernul marii coaliţii, formată de creştin-democraţii CDU cu SPD, între 2005 şi 2009.
Lui i se atribuie meritul ca Germania să nu intre în criza financiară din 2008 şi să evite un Lehmann Brothers' german, impulsionând salvarea de la faliment a băncii Hypo Real Estate. Deşi a fost ministru regional al economiei şi a asumat guvernarea landului Westfalia de Nord, el nu a câştigat niciodată alegerile în calitate de candidat. Dincolo de această polemică lui Steinbrück nu-i va fi deloc uşor în faţa lui Merkel care a învins doi candidaţi social-democraţi de marcă: Schröder în 2005 şi Steinmeier în 2009.
Un sondaj publicat la 26 octombrie care, deşi nu stabileşte o diferenţă clară, o plasează pe cancelar cu cel mai înalt indice de popularitate din ultimii trei ani. În timp ce sondajul Politbarometer realizat de postul de televiziune ZDF TV arată că CDU-CSU a crescut cu un punct în intenţiile de vot, plasându-se la 39%, cu un foarte precar 4% pentru aliaţii săi liberali din FDP - care ar rămâne în afara Parlamentului - faţă de 29% pentru SPD şi 13% pentru Verzi. Ultimele două partide, chiar însumând 42% ar fi departe de o majoritate absolută.